Cântecul conturului: Mirelei Adomnicăi | Dragusanul.ro

Cântecul conturului: Mirelei Adomnicăi

*

Mai am de dus cobzarii înspre nopţi,

iar cântecele lor desferecate

risipă fac pe bolta ce-o adopţi

etern în ciobul de eternitate

lângă copacul cu foşniri astrale,

adăpostit sub streaşina de cer,

*

Acolo unde jumătăţi de cale

desferecau doar umbre care pier

ori descâlceau făpturile umane

miraculos din tainele din jur,

numindu-mă, strigându-mi grav: Ioane,

iar ai răpit din cosmicul contur

cuvintele cu care-ţi scrii poemul

acesta, despre lumea dimprejur!,

iar eu răspund: Tot nu-mi găsesc totemul!…


Comments are closed