Cântec de vânătoare: lui Victor Traian Rusu | Dragusanul.ro

Cântec de vânătoare: lui Victor Traian Rusu

*

Vânătorul plânge un amurg în treacăt,

iar pe ceruri urcă lacrimă şi lut

ca să-i pun deoparte spaimele sub lacăt

totdeauna lângă sufletu-mi ştiut,

ostenit îi caut urmele pe zare

răstignit pe rana altor vietăţi

*

Trec atâtea urme-n urma-mi trecătoare

rupte din edecul doldora de vieţi,

am de dus povara urmelor departe,

iar în mine ţipă cruntul vânător

asuprit de spaima lunecării-n moarte

năruind nisipul nopţii sub zăvor

*

Râd şi nu-mi mai pasă şi mă scald în sânge,

undeva se-ntrupă alte dimineţi

să astupe urma celui care plânge,

undeva drept cântec încă mă înveţi.


Comments are closed