Calea Străbunilor lui Eminescu, în Bucovina | Dragusanul.ro

Calea Străbunilor lui Eminescu, în Bucovina

Dispreţul faţă de memorie, la Călineştii lui Kuparenko

Dispreţul faţă de memorie, la Călineştii lui Kuparenko

*

I. Condiţiile asumării lui Eminescu, în Bucovina

*

Eminescu, rădăcinile şi inconfundabilele lui trăiri bucovinene nu pot rămâne, la nesfârşit, doar un pretext şi un prilej de lustruire publică sau doar o prefăcătorie de-a asumarea de spiritualitate. Spuse prost şi înjghebat, de către nişte copiii, bianual „scoşi la Eminescu” precum, odinioară, „la cartofi”, cuvintele inefabilului eminescian se pot transforma în pietre, zvârlite, cu insolentă obrăznicie, în obloanele sacralităţii eminesciene, obloane deja ferecate şi bătute în cuie.

*

Bustul lui Eminescu, lângă mormintele ignorate ale străbunilor lui, la Călineşti

Bustul lui Eminescu, lângă mormintele ignorate ale străbunilor lui, la Călineşti

Fără îndoială, noi nu-l mai merităm pe Eminescu şi, datorită nouă, nu-l mai merită nici Bucovina, dacă stăruim şi vom continua să stăruim în festivalisme desuete, care îmbrâncesc sufletele şi mânjesc cu zădărnicie memoria, adică moştenirile necuvenite, pe care n-am ştiut şi încă nu ştim să le preţuim ca atare, prin asumare şi, deci, prin conştientizare.

Câtă vreme, în Călineştii lui Kuparenko, peste pietrele de mormânt ale străbunilor lui Eminescu tropotesc mâlul, buruienele şi ignoranţa, câtă vreme, la Băneşti, piatra mormântală a bunicii din partea mamei, Paraschiva Brehuescu, va zace aruncată lângă temelia celei mai frumoase biserici tradiţionale din Moldova, urâţenie înseamnă şi vor însemna şi pseudo-omagierile, dar şi meleagurile armonioase, dar şi zidirile religioase vechi, care-şi revarsă fâneţele şi livezile indecente, măturând din calea lor şi morminte, şi memorie, şi trecut, şi viitor.

*

Eminescu a păşit pe Calea Străbunilor lui din Bucovina în septembrie 1858, fără a o mai abandona vreodată, dar culturnicia bucovineană instituţională ignoră agresiv clipa aceea astrală, în favoarea parvenitismului ieftin al vechililor de „scos copiii la Eminescu”, vechili care, bianual şi fără nici o legătură cu Bucovina sau cu Eminescu, scot, vorba poetului Vasile Ursache, „eminescuţul propriu din dulap” şi revarsă peste clipa eminescian tremurândă fetida lor suficienţă.

*

Noi nu-l mai merităm pe Eminescu, dar nu-i încă târziu pentru a ni-l asuma şi, prin asumare, să-l şi merităm. Aceasta este logica proiectului pe care îl propun şi în care voi accepta să mă implic, doar dacă mi se garantează nemânjirea cu festivism şi cu prefăcătorie.

*

Dispreţul faţă de memorie, la Băneşti

Dispreţul faţă de memorie, la Băneşti

*

II. Coordonatele asumării lui Eminescu, în Bucovina

*

În patrimoniul memoriei bucovinene, tezaurizat la Arhivele Statului din Suceava, există, niciodată cercetate sau puse în valoare, mărturii despre străbunii lui Eminescu în Bucovina şi în zonele ei limitrofe. Mărturiile, dacă sunt scoase la lumină, legitimează, îndreptăţesc şi, paradoxal, obligă. Prin urmare, propun:

* 

1. Constituirea unei echipe mixte de cercetare, formată din specialişti ai Centrului Cultural „Bucovina”, ai Arhivelor Statului şi ai Muzeului Bucovinei şi din doamna profesor Olimpia Mitric (domnia sa, printr-un contract de colaborare), care să realizeze, până în 14 iunie 2014, o expoziţie cu mărturii despre străbunii lui Eminescu în Bucovina, care să fie expusă, pe panouri, la Suceava, în locul în care tatăl lui Eminescu a învăţat carte cu dascălul Ioniţă Botezat, şi la Putna, iar până în 14 iunie 2015, un studiu exhaustiv, care să valorifice, prin tipărirea şi răspândirea unei cărţi, patrimoniul eminovician bucovinean.

*

Bustul lui Eminescu, la Dumbrăveni

Bustul lui Eminescu, la Dumbrăveni

Pe teritoriul judeţului Suceava, încă mai există urme ale existenţei străbunilor lui Eminescu în Bucovina, localităţile Costâna, Părhăuţi, Călineştii lui Kuparenko şi Călineştii lui Ienaki, Pătrăuţi, Dumbrăveni şi Băneşti putând dobândi legitimarea într-un itinerariu al străbunilor lui Eminescu în Bucovina. Prin urmare, propun:

 *

2. Identificarea şi punerea în valoare a acestor mărturii, până în 15 iunie 2015, de către echipa nominalizată la punctul 1., fie prin curăţarea şi amplasarea pietrelor mormântale ale străbunilor lui Eminescu peste mormintele acelor străbuni, fie prin achiziţionarea pietrelor mormântale aruncate sub ziduri şi prin amplasarea lor, împreună cu câte o răcliţă simbolică de ţărână, într-un spaţiu special al memoriei din cadrul Muzeului Satului Bucovinean, spaţiu care deja există şi a devenit funcţional prin reînhumarea Martirilor Bucovinei, Zamfir Nicoară şi Dumitru Catană.

* 

3. Organizarea unui concurs, la nivelul şcolilor din judeţul Suceava, în scopul identificării, curăţirii şi întreţinerii de morminte, în toate aceste localităţi, ale contemporanilor străbunilor lui Eminescu, sub titulatura de Concursul de fotografie „Contemporanii Străbunilor lui Eminescu”, concurs în care să fie premiate, inclusiv prin realizarea unui album, toate fotografiile cu morminte şi biserici vechi din localităţile judeţului.

*

Piatra bunicii lui Eminescu, smulsă de pe mormânt şi aruncată sub zidul bisericii, la Băneşti

Piatra bunicii lui Eminescu, smulsă de pe mormânt şi aruncată sub zidul bisericii, la Băneşti

*

Eminescu a călătorit prin Bucovina în anii 1871, cu ocazia Serbării de la Putna, şi în 1875, cu ocazia inaugurării Universităţii din Cernăuţi, dar trecerea lui Mihai Eminescu prin unele localităţi nu îndreptăţeşte pe nimeni la nimic. La Putna, însă, unde Eminescu, în calitate de principal organizator, a scris şi a citit un poem, dedicat evenimentului, de 24 de strofe, oferindu-l mulţimii în copiile realizate de tipografia „Neamului român” din Iaşi, avem obligaţia de a face auzit şi de a răspândi copii ale acelui poem de trei ori pe an, în 15 iunie, în 15 august şi în 15 ianuarie. Prin urmare, propun:

 

4. Multiplicarea poemului „La Putna” în 500 de exemplare şi distribuirea lui, la Putna, în 15 iunie 2014, dar şi în localităţile eminoviciene de pe traseu.

5. Organizarea unui concurs de recitare a liricii eminesciene, în rândul elevilor, iar premierea celor mai buni patru recitatori să se facă la Putna, după ce vor recita, în ordinea premiilor, câte şase strofe din poemul „La Putna”, în cadrul manifestărilor de la Putna.

6. Organizarea unui Concurs de artă plastică „Bucovina şi Eminescu”, în rândul elevilor din judeţ, destinat graficii şi picturii şi care să se finalizeze, prin expunere şi prin premiere, în 15 iunie 2014, la Suceava.

7. Implicarea primăriilor din Todireşti, Şerbăuţi, Pătrăuţi şi Fântânele în salvarea şi în evidenţierea mormintelor eminoviciene, prin premierea, în 2016, cu bustul lui Eminescu, realizat de Dimitrie Loghin, care se va amplasa în centru comunei care îl va merita. Bustul poate fi realizat, după fotografii (macheta nu s-a păstrat, noi fiind români, noi fiind români! – chestia asta se cântă în făloşenia noastră interioară), de artistul plastic sucevean Cezar Popescu.

*

În livada-fânaţ a bisericii din Călineşti

În livada-fânaţ a bisericii din Călineşti

*

Precum aţi putut constata, nu resping festivismul copiilor, care se poate transforma, odată cu trecerea timpului, în asumare, deci în dragoste adâncă şi responsabilă.

*

Ion Drăguşanul


Comments are closed