Bucovineni dispăruţi pe fronturile Austriei (XI)

Mărgineni, în mai 1918

„Teodor a lui Vasile Stefaniuc, născut la 14 ianuarie 1885, fost domiciliat în comuna Roşa, a fost înrolat, cu ocazia mobilizării generale, la Batalionul de Vânători nr. 27 şi a plecat la frontul rusesc, unde ar fi picat în noiembrie sau decembrie 1914, după cum afirmă martorii. Fiind deci decesul probabil, se îndrumează, la cererea soţiei sale, Savina Stefaniuc, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Ştefan a lui Francisc Banachovschi, născut în Flondoreni la 9 decembrie 1888, a plecat, în mai 1915, la război şi ar fi murit pe Monte Lemerle, în Italia, la 18 iunie 1916, lipsind, de atunci şi până în prezent, orice ştire despre el. Fiind deci probabilă prezumţia legală a morţii, se îndrumează, la cererea Mariei Banachovschi, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Ion a lui Gheorghe Frunză, născut la Igeşti, la 1 aprilie 1888, chemat, în august 1914, sub arme, a luptat în Polonia rusească, la Karliad-Hromalod şi ar fi murit acolo la 19 noiembrie 1914. Până în prezent lipseşte orice ştire despre el. Fiind deci probabilă prezumţiunea legală a morţii, se îndrumează, la cererea Aurorei Frunză, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Michael a lui Ioan Dubis, născut în Dubova, la 8 august 1881, a fost înrolat în anul 1914, cu ocazia mobilizării generale, în Regimentul 22 de Infanterie, a participat la lupta contra ruşilor, pe lângă Halicz, în Galiţia, şi să fi fost grav rănit acolo, în septembrie 1914. De atunci lipseşte orice ştire despre dânsul. Fiind deci probabilă prezumţiunea legală a morţii, se îndrumează, la cererea Mariei Dubis, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„George a lui Ioan Ocruşco, născut în Bila, la 12 ianuarie 1877, să fi murit, în mai 1917, în Şipot, Regatul vechi, după cum afirmă martorii. Fiind deci probabilă prezumţiunea legală a morţii, se îndrumează procedura pentru declararea morţii celui dispărut, la cererea Ielenei a lui George Ocruşco”.

„Grigori a lui Parftemi Covaliuc, născut în Onut, la 4 aprilie 1891, să fi murit, la 15 august 1915, în Mitcău, după cum afirmă martorii. Fiind deci probabilă prezumţiunea legală a morţii, se îndrumează procedura pentru declararea morţii celui dispărut, la cererea lui Partfemi Covaliuc şi Anilei Covaliuc a lui Partfemi”.

„Toader a lui Ştefan Zawaliuk, născut în Samuşin, ar fi murit în anul 1915, în Samuşin, după cum afirmă martorii. Fiind deci probabilă prezumţiunea legală a morţii, se îndrumează procedura pentru declararea morţii celui dispărut, la cererea Mariei Kresko”.

„Toader a lui Gheorghe Nastasi, din Pătrăuţi pe Suceava, care a participat la război şi să fi căzut în anul 1914, pe frontul rusesc, după cum afirmă martorii. Fiind deci probabilă prezumţiunea legală a morţii, se îndrumează, la cererea soţiei sale, Măriuca a lui Toader Nastasi, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Ioan Antonessi, din St. Ilie, a participat la război şi de dispărut din anul 1914, după cum afirmă martorii. Fiind deci probabilă prezumţiunea legală a morţii, se îndrumează, la cererea soţiei sale, Saveta a lui Pavel Cerlinca, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Dumitru a lui Pavel Nica, din Tişăuţi, a participat la război şi ar fi căzut în anul 1915, după cum afirmă martorii. Fiind deci probabilă prezumţiunea legală a morţii, se îndrumează, la cererea soţiei sale, Galafira a lui Dumitru Nica, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Josef Bindl, din Tişăuţi, a participat la război şi ar fi căzut în anul 1916, lângă Mesticăneşti (Mestecăniş – n. n.), după cum afirmă martorii. Fiind deci probabilă prezumţiunea legală a morţii, se îndrumează, la cererea Procuraturei de finanţe, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Nicolai a lui Vasile Ticşa, din Vatra Dornei, care a participat la război şi ar fi murit în anul 1916, într-un spital din Rusia, după cum afirmă martorii. Fiind deci probabilă prezumţiunea legală a morţii, se îndrumează, la cererea soţiei sale, Anghelina a lui Nicolai Ticşa, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Todosi Bondari, din Drăgoieşti, care a participat la război şi ar fi murit pe frontul italian, după cum afirmă martorii. Fiind deci probabilă prezumţiunea legală a morţii, se îndrumează, la cererea soţiei sale, Ioana a lui Todosi Bondari, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Petre a lui Spiridon Ilişoi, din Volovăţ, a participat la război şi ar fi căzut în anul 1915, pe frontul rusesc, după cum afirmă martorii. Fiind deci probabilă prezumţiunea legală a morţii, se îndrumează, la cererea soţiei sale, Ioana a lui Petre Ilişoi, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Franz Presser din Satulmare a participat la război şi ar fi murit ca prizonier în Rusia, după cum afirmă martorii. Fiind deci probabilă prezumţiunea legală a morţii, se îndrumează, la cererea soţiei sale, Adolfine Presser, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Grigori a lui Isail Popescul, din Horodnicul de Jos, care a participat la război şi să fi căzut pe frontul italian, după cum afirmă martorii. Fiind deci probabilă prezumţiunea legală a morţii, se îndrumează, la cererea soţiei sale, Catarina a lui Grigori Popoescul, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Nicolai a lui Petre Ileţchi, din Ipoteşti, care a participat la război şi să fi căzut pe frontul italian, în anul 1916, după cum afirmă martorii. Fiind deci probabilă prezumţiunea legală a morţii, se îndrumează, la cererea soţiei sale, Domnica a lui Nicolai Ileţchi, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Vasile a lui Zaharie Holbura, din Cajvana, a participat la război şi ar fi căzut într-o luptă contra ruşilor, după cum afirmă martorii. Fiind deci probabilă prezumţiunea legală a morţii, se îndrumează, la cererea soţiei sale, Sofronia a lui Vasile Holbura, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Alexandru a lui Gheorghe Caziuc, din Mitocul Dragomirnei, care ar fi murit în anul 1914, într-un spital, după cum afirmă martorii. Fiind deci probabilă prezumţiunea legală a morţii, se îndrumează, la cererea surorilor sale, Ileana Matiescu, născută Caziuc, şi Domnica a lui Ioan Reşcu, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

Vijniţa, în 1918: Ruina fostei gări

„Filip a lui Andrei Fediuc, născut în Negostina, la 11 octombrie 1887, a plecat, în august 1914, la război şi ar fi murit, într-o luptă din Carpaţi, în toamna anului 1915. De atunci şi până în prezent n-a sosit nici o ştire despre el. Fiind deci probabilă prezumţiunea legală a morţii, se îndrumează, la cererea lui Andrei Fediuc, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Nicolai a lui Alexa Melniciuc, născut în Lujeni, la 25 noiembrie 1884, a plecat la război şi, luptând pe frontul italian, să fi murit în luptă, în anul 1916. Din acel moment şi până în prezent n-a sosit nici o ştire despre el. Fiind deci probabilă prezumţiunea legală a morţii, se îndrumează, la cererea Catarinei Melniciuc, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„German a lui Gheorghe Tcaciuc, născut în Volcineţ, la 12 mai 1881, a fost chemat, în august 1914, sub arme şi a luat parte la luptele din Galiţia din toamna anului 1914. De la ziua înrolării sale şi până în prezent n-a sosit nici o ştire despre el. Fiind deci probabilă prezumţiunea legală a morţii, se îndrumează, la cererea Mariei Tcaciuc a lui German, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Rudolf a lui Ioan Neumar, născut în 6 octombrie 1886, cu domiciliul din urmă în Cernăuţi, strada Ritt, în anul 1914, ca sergent I. R. 64, fu luat ca prizonier de război în Rusia, unde să fi murit el în 28 faur 1915 de tifos. Fiind deci probabilă prezumţiunea legală a morţii, se îndrumează, la cererea soţiei sale, Katarina Neumar, născută Schmid, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Vasile Dwicznyczuk, născut în Şirăuţii de Sus, la 17 decembrie 1888, chemat fiind sub arme, în august 1914, ar fi picat în Carpaţi, pe timpul Paştelor 1915, lipsind până în prezent orice ştire despre el. Fiind deci probabilă prezumţiunea legală a morţii, se îndrumează, la cererea Domkai Dwicznyczuk, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Ioan a lui Toader Ciornei, născut în Zelenău, la 14 august 1877, ar fi murit la finea lui decembrie 1914, lângă Pătrăuţi pe Suceava, după cum afirmă martorii. Fiind deci probabilă prezumţiunea legală a morţii, se îndrumează, la cererea Mariei Ciornei, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„George a lui Ion Doubeniciuc, născut în Rogojeşti, la 7 martie 1882, chemat sub arme, ar fi murit în captivitate italiană, în localitatea Areiana, lângă Roma, la finea lui februarie 1918, în spital, răpus de o boală. Până în prezent, nici o ştire despre el. Fiind deci probabilă prezumţiunea legală a morţii, se îndrumează, la cererea Ecaterinei Doubericiuc, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Iustin a lui Ioan Danilevici, născut în Oşechlib, la 25 mai 1889, ar fi murit la 2 august 1915, lângă Halici, după cum afirmă martorii. Fiind deci probabilă prezumţiunea legală a morţii, se îndrumează, la cererea Mariei Danilevici, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Mihai a lui George Zahariuc, născut în Tărăşeni, la 1o noiembrie 1872, a plecat, în august 1916, la război şi ar fi murit, în luptă, pe Monte Carlo, în iunie 1918. De atunci şi până în prezent n-a sosit nici o ştire despre el. Fiind deci probabilă prezumţiunea legală a morţii, se îndrumează, la cererea Zamfirei Zahariuc, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Dumitru a lui Ştefan Taşciuc, născut în Cotul lui Strileţchi, la 19 noiembrie 1878, a plecat, la izbucnirea războiului mondial, la război şi, apoi, în captivitate la ruşi ar fi murit, bolnav de tifos de stomac, într-un spital din Serzan, lângă Volga, în iarna anului 1915. Până în prezent n-a sosit nici o ştire despre el. Fiind deci probabilă prezumţiunea legală a morţii, se îndrumează, la cererea Ierenei Taşciuc, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Ilisei a lui Vasile Iurco, născut la 16 septembrie 1871, la Boian, ar fi murit, în aprilie 1917, în Perin, în Rusia, după cum afirmă martorii. Fiind deci probabilă prezumţiunea legală a morţii, se îndrumează, la cererea soţiei sale, Maria a lui Ilisei Iurco, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Victor a lui Nichita Todosi, din Vicovul de Jos, care a participat la război şi să fi murit, ca prizonier în Rusia, după cum afirmă martorii. Fiind deci probabilă prezumţiunea legală a morţii, se îndrumează, la cererea soţiei sale, Paraschiva a lui Victor Todosi, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Toader a lui Gavril Civată, din Bilca, a participat la război şi ar fi murit, în prinsoare în Rusia, după cum afirmă martorii. Fiind deci probabilă prezumţiunea legală a morţii, se îndrumează, la cererea soţiei sale, Iuona a lui Toader Civată, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Josef a lui Aadalbert Boczar, născut în anul 1881, s-a prezentat la serviciul militar în iunie 1916 şi ar fi murit, în un spital, în august 1917, în Ungaria. Fiind deci probabilă prezumţiunea legală a morţii, se îndrumează, la cererea Josefinei Boczar, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Avachum a lui Nicolai Curea, din Marginea, a participat la război şi ar fi picat, în anul 1915, în Carpaţi, după cum afirmă martorii. Fiind deci probabilă prezumţiunea legală a morţii, se îndrumează, la cererea soţiei sale, Paraschiva a lui Avachum Curea, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Ambros Palko, din Gura Putnei, a participat la război şi ar fi căzut, în anul 1916, după cum afirmă martorii. Fiind deci probabilă prezumţiunea legală a morţii, se îndrumează, la cererea soţiei sale, Melanie Palko, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Timoteu Medviciuc, din Rus pe Boul, a participat la război şi e dispărut din anul 1915, după cum afirmă martorii. Fiind deci probabilă prezumţiunea legală a morţii, se îndrumează, la cererea soţiei sale, Sofia Medviciuc, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Toader a lui Mihalachi Bujorean, din Bosance, a participat la război şi ar fi căzut pe frontul rusesc, după cum afirmă martorii. Fiind deci probabilă prezumţiunea legală a morţii, se îndrumează, la cererea soţiei sale, Marinca Bujorean, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Ioan a lui Grigori Struţi, din Răuseni, a participat la război şi ar fi căzut într-o luptă lângă Rarance, în anul 1916, după cum afirmă martorii. Fiind deci probabilă prezumţiunea legală a morţii, se îndrumează, la cererea soţiei sale, Magdalina a lui Ioan Struţi, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Precop a lui Todor Chifan, din Vicovul de Jos, a participat la război şi e dispărut din anul 1914, după cum afirmă martorii. Fiind deci probabilă prezumţiunea legală a morţii, se îndrumează, la cererea soţiei sale, Ileana a lui Precop Chifan, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Vasili a lui Toador Gheorghiţa, din Vicovul de Sus, a participat la război şi ar fi căzut, în anul 1915, pe frontul rusesc, după cum afirmă martorii. Fiind deci probabilă prezumţiunea legală a morţii, se îndrumează, la cererea fratelui său, Dumitru Gheorghiţa, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”.

„Pentelei a lui Ioan Guliciuc, din Ipoteşti, a participat la război şi să fi murit într-un spital, în Krakau, după cum afirmă martorii. Fiind deci probabilă prezumţiunea legală a morţii, se îndrumează, la cererea soţiei sale, Margiola Guliciuc, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”[2].