Bucovina lui… Ştefan cel Mare! | Dragusanul.ro

Bucovina lui… Ştefan cel Mare!

1 Coperta Kromer

*

Bucovina, ca provincie geografică, este atestată documentar, pe plan intern, de hrisovul din 30 martie 1392 (citiţi, făcând click, „Adevărata primă atestare” , iar pe plan internaţional, de tratatul maghiaro-polon, din 1412, de împărţire a Moldovei între cele două state, conduse de doi regi fraţi între ei, Sigismund, regele Ungariei, şi Vladislav, regele Poloniei, document pe care îl găsim transcris în cronica „Annales seu Cronicae incliti Regni Poloniae”, de Jan Dlugosz.

*

Într-un material anterior (citiţi, făcând click, „Alte probe despre atestarea Bucovinei”), probam, cu citări din Dlugosz şi Bielski că, şi pe vremea lui Ştefan cel Mare, Bucovina se numea Bucovina, fiind mult mai mare, adică mergând graniţa sudică de la Târgu Neamţ până aproape de Iaşi şi cuprinzând, deci şi actualul judeţ Botoşani.

*

1 Martina Kromer

În acest an, deşi nu ştiu din ce pricină sărbătorirea atestării documentare a Bucovinei a fost scoasă din programul cultural al Centrului Cultural „Bucovina”, am să continuu  cu administrarea de dovezi, dar de data asta luate din cronicarul polon Marcin Kromer sau Martinus Cromerus, cum îşi semna opul „De origine et rebus gestis Polonorum”.

*

Marcin Kromer (11 noiembrie 1512, Biecz – 23 martie 1589, Lidzbark, adică Heilsberg) este, ca şi cei doi cronicari poloni deja menţionaţi, un mărturisitor al istoriei noastre vechi (de la Basarab, până la Bogdan cel Orb), dar pentru tema luată în discuţie, ne interesează, din Cartea XXX, doar două pagini, 665 şi 666, ambele povestind despre retragerea polonilor prin Bucovina, în 26 octombrie 1497. Povestea o ştim de la Ureche, care a tradus şi adaptat informaţiile despre acelaşi eveniment istoric din operele cronicarilor Dlugosz, Bielski şi Kromer, cum singur o şi mărturisea.

*

1 Kromer p 665

Kromer scria că „Bucovinam ab arborum genere vocant – numele Bucovinei este dat de păduri”, apoi, după punct, că în Bucovina, „Silva est fagina densa – pădurea de fag este deasă”. Polonii, în retragere, „quartis castris ad Bucoviam peruentum est – au ajuns la a patra tabără din Bucovina”, apoi, după ce „Polonorum clades apud Bucovinam syluam – polonii au fost distruşi de prăbuşirea pădurii Bucovinei”, „nostri motis a Bucovina castris – tabăra noastră s-a mutat din Bucovina”.

*

1 Citat 1 Kromer

Deci, şi în cartea cronicarului polon Martinus Cromerus se vorbeşte despre un ţinut, numit Bucovina, numele acestui ţinut venind de la pădurea deasă de fag. „Silua est fagina densa, duum militarium spacio lata: Bucovinam ab arborum genere vocant: angustam habens & praeruptam inter aspera saxa montes que uiam – Pădurea de fag este deasă şi nu îngăduie strategii largi în spaţiu: Bucovina îşi trage numele de la păduri: pădurea se întinde peste munţi stâncoşi, cu văi înguste şi abrupte şi cu drumuri accidentate”.

*

1 Kromer p 666


Comments are closed