Bucovina: Harta cântecului naţional | Dragusanul.ro

Bucovina: Harta cântecului naţional

A 02

*

Chiar dacă ştiu, din start, că Beldiman Covaşă nu va fi de acord şi o să se dea de ceasul morţii să îmi obţină încă un avertisment, am hotărât să alcăuiesc o hartă a cântecului naţional din judeţul Suceava. Sat cu sat, cântec cu cântec. Să se ştie ce se cânta, acum 110-150 de ani, la Corlata sau la Calafindeşti, de pildă – că să menţionez nişte localităţi care au şi primari.

*

Cred că, până luni, voi izbuti să grupez, pe sate cu tradiţii muzicale atestate, copiile partiturilor lui Alexandru Voievidca, ca să-mi rămână timp, până în ultima zi de concediu (24 februarie), să termin şi cartea „Bucovina şi suferinţele ei / 1914-1918”, toate acestea însemnând, împreună cu recuperarea „Se naşte Dumnezeu”, de Vasile Gherasim, şi cu „Bucovina, între Holocaust şi Eroism Umanitar”, cercetare pe care o lucrez, doar în concediul de odihnă, împreună cu Menachem Falek, nişte chestii particulare, desigur, pentru că slujirea culturii şi a memoriei nu mai ţine de cultura judeţeană, de când s-a implicat plenar autocratul Beldiman Covaşă.

*

După aceea, în timpul nostru liber şi dovedit ca liber, plănuiesc să-i adun, iarăşi, pe Petrică Oloieru, Răzvan Mitoceanu şi Dănuţ Lungu, ca să ne punem pe fonotecat, dar, de data asta, cu interpretare instrumentală mai amplă. Vom face, unul după altul, în câteva luni (ar merge mai repede, dacă ne-am lua lefurile pentru a sluji cultura, dar asta e: Beldiman Covaşă e mai dihai decât Stalin!), CD-uri de genul: „Cântece naţionale din Grăniceşti”, „Cântece naţionale din Vicovu de Sus”, „Cântece naţionale din Frătăuţi” şi aşa mai departe, valorificând şi piese instrumentale, dar şi piese şi cu zicălaşi. Folclorul nu ne interesează, aşa că ne-om strădui doar pentru cântecele naţionale româneşti din Bucovina.

*

După aceea, om vedea. Unele localităţi vor dori să le ajutăm în aducerea în contemporaneitate a cântecelor naţionale cu care au petrecut vremuirile străbunii lor. Şi le vom sta la dispoziţie, dar în afara programului 8-16,30 de tăiat frunze la javre decizionale, după directiva lui Beldiman Covaşă, mândrul satrap androgin al culturii sucevene.

*

Cine-s Beldiman şi Covaşă? Nimeni, dar încă n-au băgat de seamă.


Comments are closed