Brăhăşeşti sau documentarea unei monografii

*

Domnul Dănuţ Andronie, care intenţionează să lucreze o monografie „a unei comune din sudul Moldovei Brăhăşeşti, al cărui nume se pare că provine de la un Boier Brahă sau Brahaş”, mă întreabă dacă Brahăş jitnicer are vreo legătură cu familia bucovineană Braha. Au, descind din aceeaşi rădăcină, dar asta nu contează, povestea comunei Brăhăeşti, povestea fiind mult mai complicată, pentru că moşia se numise, până pe la 1625, „moşia Itovoeştii şi Mălăieştii care acum se cheamă Brăhăeştii, în ţinutul Tecuciului”, după cum o stipula opisul LXI/15, f. 1 r., nr. 2 rez. al Arhivelor de Stat din Iaşi, în uricul din 30 martie 1625 fiind menţionat un străbun al neamului de mazili Batin din Brăhăeşti, menţionaţi ca stăpâni ai părţilor de sat răzeşesc Brăhăeşti, de recensământul lui Rumeanţev, din 1772. În 30 martie 1625 era menţionat Toflea Batin fost armaş, proprietar de moşii şi în alte sate. Prin urmare, informaţia obligă la identificat, în veacurile anterioare, Itovoeştii şi Mălăeştii, din ţinutul Tecucilor, pentru a avea acces spre străbuni mai îndepărtaţi.

*

*

Întotdeauna, când se purcede la documentarea monografiei unei localităţi din Moldova, e bine să se pornească de la un „nod”, adică de la un recensământ vechi, în care numele răzeşilor şi ale birnicilor dintr-un anumit an, conduc şi spre urmaşi, dar şi spre înaintaşi.

*

Nu intenţionez să caut documentele Brăhăeştilor, dar, la o primă răsfoire prin vremuri, am văzut că moşia răzeşească Brăhăeşti se împărţea, la 1772, între mazilii Batin Răducan, Coste, Lupul şi Andrei Batin, plus Mogâlde Ceapa şi Todor Cârjă (Cârjeu, în alte documente, cumnat cu Batinii şi cred că de acelaşi statut de cumnat beneficia şi Mogâlde Ceapă), aşa că documentariştii mai curând trebuie să-şi caute atestările şi strămoşii în aceste neamuri, deşi istoria îl consemnează şi pe Ion Brahăş uricar, tatăl lui Antonie şi bunicul lui Ştefan şi alţii din Brăhăşeşti pe Berheci, în 1599, dar numai în confuzele „Documente privind istoria României”, nu şi în temeinica „Documenta Romaniae Historica”.

*

*

Aşa, doar exersându-mi, timp de o zi, aptitudinile detectivistice, iată ce am aflat despre satul care, până de curând, nici nu ştiam că există.

*

*

Cel mai vechi Batin este cel menţionat de uricul lui Alexandru cel Bun, emis, la Suceava, în 12 martie 1423, al doilea fiind „Ion Batin din Suceava, nepotul lui Batin”, cel care, în 14 martie 1497, la Vaslui, obţinea uric, de la Ştefan cel Mare, pentru moşiile de pe Putna, pe care le vindea lui Micul Măcău (DRH, vol. 3, d. 219, pp. 387-389). Într-un zapis pentru Drăgoieşti din 20 iunie 1638, sunt menţionaţi ca martori „Vasilie Batin şi Irimiia din Păuneşti” (DRH, vol. 24, d. 380, p. 368). În 27 iunie 1640, sunt menţionaţi, ca martori la o vânzare în Lăleşti, Saia (Isaia) pitar, Toader, Pătraşcu cămăraş şi Istratie Batin ot Batineşti (DRH, vol. 25, d. 380, p. 387).

*

*

Într-un zapis din 4 iulie 1639, privind vânzarea satului Costeşti, Batinii sunt menţionaţi şi ca nepoţi ai lui Bolea vornic  şi ai luiStratul Bolea fost ceaşnic, numele lor fiind Ivaşcu şi Vasilie Cârjeu, Sava diac, Dumitraşco Batin, toţi fiii Candachiei, nepoata lui Bolea vornic (DRH, vol. 25, d. 162, pp. 174, 175). În 18 iunie 1639, la Bârlad, este menţionat ca martor, într-un zapis de vânzare în Tâmpeşti, Ciurbă Batin (DRH, vol. 25, d. 152, p. 167).

*

În 4 mai 1646, Ivaşco Cârjeu (Cârjă din recensământul din 1772) şi Dumitraşco Batin cămăraş, şi alte rude ale lor, sunt menţionate, când vând moşia lor, „partea Boleştilor… ce se cheamă Iepurenii” lui Grama fost stolnic, descendent din Orăş, un străbun comun (DRH, vol. 28, d. 361, p. 310).

*

Primul Brahăş este menţionat la o vânzare a satului Oneşti, în 31 mai 1632, când partea din Oneşti a lui Drghici Potângu „i-a fost cumpărătură de la Brahăş, pentru optzeci taleri de argint” (FHR, vol. 21, d. 101, p. 128). Andonie Brahăş, martor în Drăguşeni, în 10 noiembrie 1637 (DRH, vol. 24, d. 214, p. 196).

*

În 10 aprilie 1638, sunt menţionaţi Neniul şi Vasilie Brehnă, care se judecau cu Ion, Safta şi Maria Brahă, pentru a treia parte de sat Ruptura, pe Berheci, în ţinutul Tecuciului, partea de jos, cu moară pe Berheci; s-a dat drepte lui Neniul Brahnă şi Vasilie s-o stăpânească” (DRH, vol. 24, d. 310, p. 305).

*

„Hotarul Itovoeştilor” este menţionat într-un uric din 15 octombrie 1491 (DRH, vol. 3, d. 98, p. 195).

*

Recensământul generalului rus Rumeanţev menţiona, la 1772, 92 de locuitori în Brăhăşeşti, din care 7 ţigani, care locuisu în 4 case,  9 duhovnici, 76 moldoveni şi 6 mazili, respectiv căpitanul Răducan Batin, Coste Batin, Lupul Batin, Andrei Batin, Mogâlde Ceapa şi Todor Cârjă. Dintre locuitori, 30 erau scutelnici ai postelnicului Arghir (vol I, p. 213)

*

Situat în ocolul Berheci, satul Brăhăşeşti avea 44 de case, un vornic, 6 popi şi diaconi, 2 dascăli şi un vătăman – toţi 10 scutiţi de rufeturi, şi 34 de birnici, aceştia fiind:

*

* 

 1. Ioniţă Ştefăniţă

 2. Costantin Lungul

 3. Toader al Măgdălinii

 4. Vasâli sin (fiul lui) Toader

 5. Ilii Meran

 6. Antohi Meran

 7. Ioviţă

 8. Apostol Ioviţă

 9. Enachi Lăbuş

10. Toader Beldei

11. Ioniţă Robul

12. Grigorii Coadă

13. Ion Lăbuş

14. Costantin Pascal

15. Toader Lăbuş

16. Giorgii Chiriac

17. Coste Vulpi

18. Ion Vulpi

19. Ioniţă Vulpi

20. Costantin Panhilii

21. Costantin Costescu

22. Ştefan Vlaicu

23. Sandul Costescu

24. Ion Costescu

25. Ion Buduruc

26. Toma Negruţă

27. Toader Buduruc

28. Vasâlii Cheleş

29. Tănasâi Andrei

30. Toader Costescu ot (din) Gohor

31. In Toader Costescu

32. Andronachii ot Tufle

33. Grigoraş Lăbuş

34. Moisăi, rus ot Kiklău

 *

Celelate 10 case, din 44, erau reprezentate de rufeturile:

 *

Vornicul Onică

Popa Tănasâi

Popa Miron

Ifrim, dascăl

Pricopii, dascăl

Vasâle Râtan, vătăman

Diaconul Gavril

Diaconul Costantin

Diaconul Mihălachi

Diaconul Georgii

(ACAD. ŞT. RSS MOLD., Moldova în epoca feudalismului, VII, I,

Chişinău 1975, vol I, pp. 583, 584)

*

În afară de aceşti locuitori, mai sunt consemnaţi de recensământ, Costantin Donosii ce au fost birnic la Brăhăşeşti, în satul Poiana (p. 578) şi Iacomii Sturzul ce au fost birnic de la Brăhăşeşti, în satul Oprişeştii (p. 595).

*

Datele de mai sus, după repetate coroborări cu alte documente, din alte colecţii la fel de interesante, pot conduce, prin limpezirea unora şi prin eliminarea altora, la o recuperare de memorie a satelor comunei Băhăşeşti (nu ştiu care sunt, nu m-a interesat, şi, deci, nu am putut face conexiuni. Pentru că nu există localitate cu prea puţină mărturisire, ci doar generaţii cu prea puţină memorie şi prea multă ignoranţă.