Bibliografia ignorată a memoriei Bucovinei (II) | Dragusanul.ro

Bibliografia ignorată a memoriei Bucovinei (II)

Porturi naţionale din Bucovina – desen de Julius Zalaty Zuber (1867-1918)

 

În ceea ce privește descrierea generală a țării, sunt de menționat: ​​o „Schiță a Ducatului Bucovinei” (Skizze des Herzogthums Bukowina), de directorul gimnazial cernăuţean Anton Kral (Jurnalul școlilor secundare austriece II, Viena 1851, p. 127-128), apoi „Cercul Galiția și Lodomeria, inclusiv Ducatul Cracoviei și Ducatul Bucovinei“ (das Königreich Galizien und Lodomerien sammt dem Herzogthume Krakau und dem Herzogthume Bukowina, Lemberg 1853) de H. Stupnicki și „Reprezentarea topografic-statică a ducatului Bucovinei la închiderea din 1861“ (Topographisch-statische Darstellung des Herzog­thums Bucowina mit Schluss des Jahres 1861), de secretarul Camerei de Comerț A. Mikulicz (Raportul principal, Czernowitz 1862. p. 27-284); în continuare „Studiul geografic-statistic al Galiției și Bucovinei” (Geographisch-statistische Uebersicht Galiziens und der Bukowina), de maiorul R. von Schmedes (Lemberg 1867, al doilea aut. 1869) şi, în sfârșit, „Studierea ţării Bucovinei“ (Heimatskunde der Bukowina), de D. Isopescul (Cernăuți 1872).

 

Am ajuns la ultima secțiune, unde au fost studii care au apărut, după cum am menționat deja, odată cu deschiderea k. k. Universitatea Franz Joseph și se extind până în prezent. Cu toate acestea, înainte de a vorbi despre realizările acestei perioade, aș dori să îmi permit să spun câteva cuvinte, pentru a justifica punctul de plecare pe care l-am adoptat.

 

Vocile s-au exprimat (printre altele în „Germania”, Berlin 1890. Nr. 48) că majoritatea profesorilor universitari din Cernăuți se distanțează de interesele spirituale și culturale ale țării. Trebuie să mă opun. După cum se va vedea în cele ce urmează, profesorii tuturor facultăților, în măsura în care au avut ocazia, au vizat pământul și etnografia Bucovinei în sfera cercetării lor. Dar mult mai amplă este sugestia care a venit de la universitate în toate direcțiile. Se datorează, în principal, acestei circumstanțe faptul că ultima secțiune, care cuprinde de-abia 18 ani, include o bogăție extraordinară de produse literare.

 

În ceea ce privește natura țării, aș dori mai întâi să menționez lucrarea lui Otto von Petrino „Cu privire la situația ţiţeiului din estul Galiției și Bucovinei în cadrul zăcămintelor Neogene” (über die Stellung des Gypses in Ost-Galizien und Bukowina innerhalb der Neogenablagerungen, Verhandl. der k. k. geolog. Reichsanst. 1875. S. 217-220) și cea a lui K. M. Paul „Principiile Geologiei Bucovinei” (Grundzüge der Geologie der Bukowina, Jahrb., Geologul kk, Reichsanst. XXVI., 1876, p. 261 la 330). Condițiile geologice de la Cernăuți au fost descrise de profesorul Friedrich Becke (din 1890, la Universitatea din Praga), în eseul său „Despre alunecările de teren de la Cernăuți, în vara anului 1884 și iarna din 1884-85” (Ueber die bei Czernowitz im Sommer 1884 und Winter 1884/85 stattgefun­denen Rutschungen, Jahrbkk d. k. k. Reichsanst, XXXV. pp. 397-406), dar și studiul directorului D. Stur, „Geologie sau Opinia experților privind aprovizionarea orașului Cernăuți cu apă potabilă bună“ (Geolog. Gutachten anlässlich der Versorgung der Landeshauptstadt Czernowitz mit gutem Trinkwasser, Czernowitz 1889); Bergrath B. Walter a demonstrat „șansele producției de petrol în Bucovina” (die Chancen einer Erdölgewinnung in der Bukowina, Jahrb.k.K., Geolog. Reichsanst., XXX, 1880, p. 115-148). A. Löbel a publicat o surprinzătoare descriere a izvoarelor minerale ale Dornei-Watra, în 1887 (Revista poitică, Suceava 1887, nr. 16 și 17, Calindar, Cernăuți 1890, p. 96-128, Oesterr 1891. Nr. 4-7; Bukow. Rundschau, Czernowitz 1891. Nr. 1011, 1013, 1014, 1017, 1023 und 1025; Gazeta Buco­vinei, Cernăuţi 1891. Nr. 12-14).

 

Despre condițiile climatice, au scris studii deja menționatul Titus von Alth (de la începutul anului școlar 1879/80, Director al Şcolii reale de stat din Währing) și Dr. med. A. Wachlowski, decedat la 2 februarie 1892, fost profesor titular la Liceul din Cernăuți. Primul a scris o „Climatologie a Cernăuților“ (Klimatologie von Czernowitz, Cernăuți 1875), iar al doilea a lăsat după sine următoarele lucrări demne de luat în considerare: „Despre climatologia din Cernăuţi“ (Zur Klimatologio von Czer­nowitz, Cernăuți 1886, S.A., în Programul Școlii Gimnaziale Superioare din Cernăuți), „Condiții de grindină în Bucovina” (Die Hagelverhältnisse in der Bukowina, Sitzugsbk d. k. k. Akad., W. Math.-nat., GL 95. Viena 1887. 2. Abth., pp. 58-67) și „Cu privire la relațiile de precipitaţii în Bucovina“ (Ueber die Niederschlagsverhältuisse in der Bukowina, Meteorolog, Jurnalul IV, Viena 1887, p. 362-368).

 

În domeniul botanicii, doi foști audienţi ai Universității din Cernăuți au excelat: A. Procopianu-Procopovici și dr. K. Bauer. De la primul avem o „Contribuție la cunoaşterea criptogamelor Bucovinei” (Beitrag zur Kenntuis der Gefässkryptogamon der Bukowina, Verhandl. d. zoolog.-botan. Gesellschaft in Wien 1887. S. 783-794), apoi o „Contribuție la cunoașterea orhideaceelor din Bucovina” (Beitrag zur Kenntnis der Orchidaceen der Bukowina, Ibid. 1890, p. 185-196) și o „Contribuție la cunoaşterea florei sucevene” (Beitrag zur Flora von Suczawa, Ibid., 1892, p. 63- (56), iar din aceasta din urmă, şi o „Contribuție la Phanerogamentiora Bucovinei și partea adiacentă a Transilvaniei răsăritene“ (Beitrag zur Phanerogamentiora der Bukowina und des angrenzenden Theiles von Siebenbürgen Oesterr, în Journal, XL, 1890, pp. 218-221, 268, 271). În plus, mai sunt de menționat două lucrări floristice mai valoroase: „Contribuție la flora mușchiului din Bucovina și Transilvania” (Beitrag zur Moosflora der Bukowina und Siebenbürgen), de J. Breidler (Ibid., pp. 148-152, 191-105) și „Contribuții și corecții la flora criptogamă a Bucovinei” (Beiträge und Berichti­gungen zur Gefasskryptogamenflora der Bukowina), de J. Dörfler (Ibid., Pp. 186-198, 226-230, 271-274).

 

Chiar și cunoașterea faunei, care a fost aproape complet neglijată, de la Zawadzki încoace, a beneficiat, recent, de o extindere nesemnificativă. Merite în acest domeniu pot fi atribuit unui fiu al țării, C. von Hormuzaki, care a publicat „Contribuții la fauna gândacului din Bucovina“, din 1888 în „Știrile entomologice”, publicate la Berlin.

 

Până acum, au mai apărut: „Contribuții la fauna gândacului din Bucovina și nordul României” (Beiträge zur Käferfauna der Bucowina und Nord-romäniens, XIV. 1888. Nr. 1-3, 5-7, 10-11), „O nouă contribuție la cunoașterea coleoterelor indigene din Bucovina” (Ein neuer Beitrag zur Kenntnis der in der Bucovina einheimischen Coleopteren, XVII 1891, nr. 8-11), „Acronycta, varietatea Bryophiloides, o nouă varietate“ (Acronycta var. Bryophiloides, eine neue Varietät), de A. Strigosa F. (Ibid., Nr. 10), „Descrierea unor soiuri de fluturi noi din Bucovina și zonele învecinate“ (Beschreibung einiger neuer Tagfaltervarietäten aus der Bu­covina und den Nachbargebieten, XVIII, 1892, nr. 1) și „Observații lepidopterologice în Bucovina” (Lepidopterologische Beobachtungen in der Bucovina, Ibid., Nr. 20 și 21).

 

Claca, la români – desen de Julius Zalaty Zuber (1867-1918)

 

Mai mult decât natura țării, locuitorii acesteia au făcut obiectul studiilor ştiinţifice încă din 1875. Există, mai presus de toate tradițiile populare, legende, basme, cântece, datini și obiceiuri, pentru care s-au găsit pretutindeni cercetători și colecționari, născuţi în Bucovina. Între românii evidenţiaţi în această privință, ajungem, iarăşi, la J. Sbiera și S. Fl. Marianu. Acesta din urmă are În 1876 a dat a doua parte a poeziei sale populare românești, iar de atunci o serie de lucrări și mai importante, precum „die Farben­mischung bei dem rumänischen Volke” (Chromatica poporului român, Bucuresci 1882), „die rumänische Volksornithologie” (Ornitologia poporană română, 2 vol. Cernăuți 1883), colecția de „rumänischer Zaubersprüche” (Descântece poporane române, Suceava 1886) și „Hochzeit bei den Rumänen” (Nunta la Români, Bucuresci 1890), „die Geburt bei den Rumänen” (Nascerea la Români, Bucuresci 1892) și „das Begräbnis bei den Rumänen” (Înmormântarea la Români, Bucuresci 1892), publicând, în același timp, numeroase legende și cântece populare, în „Revista politică“ (Suceava 1886-1891). Sbiera, pe de altă parte, are „rumänische Volks­sagen“ (Povești poporale Românesci, Cernăuț 1880), „Weihnachtslieder und Hochzeitssprüche” (Colinde, cîntice de stea și urări la nunți, Cernăuț 1888) și o tradiție populară despre „das Leben der Rumänen vor der Gründung nationaler Staaten“ (Traiul Romînilor în fața fondării staturilor naționale, Cernăuț 1890). În plus, J. Berar, V. Bumbac, D. Dan, R. Hurjuiu, J. Jeșan, R. F. Kaindl, R. Noru, L. A. Simiginowicz și G. Tamaiaga trebuie să fie citați ca colecționari de povești și de folclor popular românesc.

 

Portul ucrainean în Bucovina şi în Galiţia de fiecare zi.

 

Fedkowicz, Kozaryszczuk, Kupczanko, L. A. Simiginowicz, Kaindl și Manastyrski oferă informații despre ruteni și viața lor populară. Fedkowicz și Kozaryszczuk, în special, descriu, pentru prima dată în Bucovina, viața huţulilor, în Almanah (Cernăuți 1885), în Bucovina. ruth. Calendar (Ibid. 1887) și în „Zerna” (Ibid. 1887), acesta din urmă cu apariție şi la Viena, sub titlul „Nauka” (1889. Nr. 6-12 și 1890. Nr. 1, 2, 4-7, 10-12). Lucrările lui Kupczanko includ: „Obiceiuri și tradiţii ale rutenilor bucovineni” (Sitten und Gebräuche der Bukowiner Ruthenen, Bucovina Rundschau, 1875, nr. 5), „Haiducii” (die Hajdanachen, Cernăuți 1886), „Rutenii din Bucovina” (die Ruthenen in der Bukowina, Ausland 1887, nr. 2-6) și „Incantațiile țăranilor ruși în Bucovina” (Krankheitsbeschwörungen bei russischen Bauern in der Bukowina, Am Ur-Quell 1891. Nr. 12 – 44, 23-46, 61-63, 75-77). Simiginowicz a adunat povești și basme (Cernăuți, 1880, nr. 268 și 280 și Bucovina, Hauskal., 1882, p. XV-XX) și a tradus „Cântecele populare rusești” (Kleinrussische Volkslieder, Leipzig, 1888).

 

De remarcat în special este Kaindl, care, împreună cu preotul cu gr.or. Manastyrski, a editat cartea „Rutenii din Bucovina” (Die Ruthenen in der Bukowina, Cernăuți 1889-1890). Kaindl a mai scris despre „Magia la Rutenii din Bucovina și Galizia” (Zauberglaube bei den Rutenen in der Bukowina und Galizien, Glob, LXI, p. 279 ff.) şi despre legendele și basmele rutenilor, în „Buk. Rundschau“ (1890), adunând studiile în volumul „Jurnalul de folclor“ (Zeitschrift fur Volkskunde, 1888), publicat și în gazeta lunară „Am Ur-Quell“ (1890 și 1891).

 

 

Gospodărie germană din Mitoc – desen de Mattias Adolf Charlemont (1820-1871)

 

Germanii din Bucovina” (Die deutschen in der Bukowina) au fost studiaţi, până acum, doar F. A. Wickenhauser, care a publicat tratatul mai detaliat „Așezările germane din Bucovina” (Die deutschen Siedelungen in der Bukowina, Cernăuți 1885-1887). Lucrări pe aceeaşi temă pot fi considerate şi articolele „Coloniile Boemiei Germane” (Deutschböhmische Colonien), de prof. Dr. Med. Loserth (Mittheil.  d.  Vereins f. Geschichte der Deutscheu  in Böhmen, Prag. 1885. pp. 373-384), „Germanii din Bucovina” (Die Deutschen in der Bukowina), de Kupczanko (Ausland 1886, nr. 50) și, în plus, broșura mea „Protestantismul în Bucovina” (Der Protestantismus in der Bukowina, Cernăuți 1890).

 

Sărbătoare evreiască

 

Cu referire la evrei, mă pot referi la broșura mea, „Statisticile iudaismului în Bucovina” (Statistik des Judeuthums in der Bukowina, Sep.-Abdr. aus d. „Statist. Monatsschrift“. XV. Wien 1889). Cu referire la armeni, scrierea preotului gr.-or. D. Dan: „Armenii orientali în Bucovina” (Die orientalischen Armenier in der Bukowina, Cernăuți 1890) și, cu referire la lipoveni, seria de articole: „Raskol i Lipowany” („Candela”, 1983. nr. 7-10), de J. Vorobkiewicz, scrierea lui Dan: „Lipovenii în Bucovina” (Die Lippowaner in der Bukowina, Czernowitz 1890., în română), apoi eseul lui R. F. Kaindl „The Lippovans” (Ausland. LXV., 1892., nr. 52) și tratatul meu „Coloniile lipoveneşti din Bucovina“ (Die Lippowaner-Colonien in der Buko­wina, Mittheil, der k. k. geogr. Gesellschaft in Wien. 1885. S. 301-312).

 

Claca, la maghiari

 

În ceea ce-i privește pe maghiari, un articol al lui G. von Marcziány, din „Pester Lloyd” (1883. d. 93): „Cum au venit ceangăii în Bucovina” (Wie die Csàngo nach der Bukowina kamen), precum și interesanta „conversaţie” (Plauderei) a lui W. Schmidt, în „Revue maghiare” (VII. Budapesta 1887. S. G72-683): ​​„Coloniile maghiare din Bucovina” (Die magyarischen Colonien in der Bukowina).

 

 

Ţigancă, ghicind în palmă – desen de Julius Zalaty Zuber (1867-1918)

 

Nici țiganii nu au fost uitați. În ceea ce privește această seminţie, sunt disponibile următoarele lucrări: „Țiganii din Bucovina” (Die Zigeuner in  der Bukowina), de A. Ficker (Statistici lunare, V. 1879, p. 249-205), „Viața și poezia țigănească” (Zigeunerleben und Zigeunerdichtung), de L. A. Simiginowicz (Heimat. VIII 1. Viena 1882. p. 375-378), „Cântece populare ale țiganilor” (Volkslieder der Zigeuner), a aceluiași Simiginowicz (Czernowitzer Zeitg. 1882. nr. 18), „Contribuții la statisticile țiganilor din Austria” (Beitrage  zur Statistik  der Zigeuner  in  Österreich), de B. Karpeles (Mittheil. d. anthropol, Gesellschaft in Wien. 1891. S. 31 bis 33), „O contribuție la etnografia țiganilor” (Ein Beitrag zur Ethnographie der Zigeuner), de R. F. Kaindl (Ausland. 1891, nr. 51) și „Țiganii din țările Dunării și din Bucovina” (Die Zigeuner in den Donauländern und der Bukowina), de D. Dan (Buk. Nachrichten, 1893. Nr. 1342-40, 1349-51, de asemenea, în română).

 

În sfârșit, în ceea ce privește populația Bucovinei, în general, trebuie precizate următoarele: „Din jumătatea Asiei. Secvenţe culturale din Bucovina etc.“ (Aus Halb-Asien. Culturbilder aus der Bukowina etc.), de K. E. Franzos (Leipzig 1878), apoi „Etniile Bucovinei“ (Die Völkergruppen der Bukowina, Czernowitz 1884) și „Povești populare din Bucovina“ (Volkssagen aus der Bukowina, Ibid., 1885), ambele de L. A. Simiginowicz; apoi „Măsurările fizice majore ale cerului în Bucovina” (Major Himmel‘s Körpermessungen in der Bukowina, raport despre aceasta, în Mittheil, Societatea antropologică din Viena, 1888. 83-84), de A. Weisbach, broșura: „Gospodăria ţărănească din Bucovina“ (Das Bauern­haus in der Bukowina, Cernăuți 1890) și „Tipuri de clădiri agricole în Ducatul Bucovinei“ (Typen landwirthschaftlicher Bauten im Herzogthume Bukowina, Sep.-Abdr. aus Bd. XXII. d. Mittheil. d. Anthropolog. Gesellschaft in Wien), de arhitect și profesor al Școlii industriale de stat din Cernăuți, C. Romstorfer; şi, în sfârșit, studiile: „Cu privire la așezarea Bucovinei” (Ueber die Besiedelung der Bukowina, Mittheil, der k. k. geograph. Gesell­schaft in Wien. 1391. S. 325-241) și „Distribuția așezărilor în Bucovina” (Die Vertheilung der Siedelungen in der Bukovina, Ibid., p. 717-535), de R. F. Kaindl, precum și eseul meu „Magia ploii în Europa de Est” (Regenzauber in Osteuropa, Zeiscrift d. Vereins f. Volkskunde. III. 1893. S. 85-87)[1].

 

Dansul rutean „Cerkowcia”

 

[1] Polek, Johann, Recenzie privind cercetările asupra pământului și obiceiurilor Bucovinei după 1773, în Maximovici, E.; Mikulicz, A.; Polek, Dr. J; Romstorfer, C. A.; Jahrbuch des Bucowiner Landes-Museum / 1893,Czernowitz 1893, pp. 10-13.


Comments are closed