B. P. HASDEU: Zilele Babei | Dragusanul.ro

B. P. HASDEU: Zilele Babei

Bogdan Petriceicu HASDEU

Bogdan Petriceicu HASDEU

*

Cinci martie sau şase, stil vechi – se-nţelege.

Pământu-i sub ceaţă şi ceaţă pe cer.

E anost. Îţi vine să caşti ca un rege

Sau dormi în picioare ca un temnicer.

*

O babă ursuză! Curat Baba Rada:

Nici moartă, nici vie, ceva somnoros…

Deodată, din brumă, sclipeşte zăpada

Şi albe sunt toate de sus, până jos.

*

Se-ntind, într-o clipă, troiene de spumă

Şi-un ger – chiar omătul de frig tremura.

Natura glumeşte, a dracului glumă:

E luna lui Marte şi nu te mira!

*

Fugind pe potecă, s-ajungă acasă,

O fată, o floare, un vis de amor,

Din crin în răsură de ger se schimbase

Şi gerul acuma o schimbă-n bujor.

 *

Pe drum o-ntâlneşte un om vechi de zile,

Dar sufletu-i suflet: în veci buclucaş!

El cere guriţa plăpândei copile:

Ce cald ni s-ar face! Ce cald face-ţi-aş!

*

Zâmbeşte fetica. Unchiaşul suspină

Şi-atunci când suspinul spre zâmbet zbura,

Vezi soarele, iată-l: Căldură. Lumină…

E luna lui Marte şi nu te mira!

 *

B. P. HASDEU

(Convorbiri literare, Anul XVIII, 1884, nr. 7, p. 290)


Comments are closed