Arderea Cărţilor Bucovinei, la Suceava | Dragusanul.ro

Arderea Cărţilor Bucovinei, la Suceava

Domnul Ilie Niţă, vicepreşedintele C. J. Suceava, în publicul sucevean

Domnul Ilie Niţă, vicepreşedintele C. J. Suceava, în publicul sucevean

*

Când ajungi la Suceava, în târgul în care s-au ars, în 1952, cărţile clasice ale neamului românesc, te încearcă un sentiment de pustietate, de provincialism exasperant, dacă vii dinspre Corlata, localitatea bucovineană cu cei mai mulţi oameni şi cu foarte puţină populaţii. La Suceava, lucrurile stau taman pe dos: puţini oameni, multă populaţie şi mulţi politicieni.

*

Comemorasem noi Arderea Cărţilor Bucovinei, în această ultimă săptămână, cu intenţia declarată de a săvârşi, odată cu evreii din Israel, în 28 aprilie, şi nu aiurea în timp, cum se tot întâmplă, şi Comemorarea Holocaustului, poetul simbol al martiriului şi al ţipătului fiind, în fond, Dan Pagis, cel pe care ni-l asumaserăm prin editarea şi dăruirea cărţii „Poetul cu cerneala secretă”.

*

Dan Pagis vazut de Bercea micsorat*

Dan Pagis s-a născut la Rădăuţi, într-un paşalâc odios, care l-a „zvârlit”, cum spunea Pagis, pe când viitorul poet avea doar 11 anişori, şi încă stăruie în a-l mai „zvârli”. Când mă refer la „noi”, fac trimitere directă şi la Consiliul Judeţean Suceava, şi la Centrul Cultural „Bucovina”, şi la Biblioteca Bucovinei „I. G. Sbiera”, şi la Muzeul Bucovinei, şi la ziarul „Monitorul de Suceava”, şi la tipografia „Muşatinii”, şi la comunităţile din Corlata, Vatra Dornei şi Gura Humorului, deci la cele constituite majoritar din oameni, dar şi la instituţiile publice din localităţile menţionate.

*

Directorul Bibliotecii Bucovinei, Gabriel Cărăbuş, şi, în planul "fotografului", artistul total Constantin Severin

Directorul Bibliotecii Bucovinei „I. G. Sbiera”, domnul Gabriel Cărăbuş, şi, în planul „fotografului” de ocazie, artistul total Constantin Severin

*

Manifestarea finală a fost deschisă de  Gabi Cărăbuş, doctor în istorie şi directorul Bibliotecii Bucovinei „I. G. Sbiera”, artistul total (poet, prozator, publicist şi artist plastic) Constantin Severin mulţumindu-se cu rolul auto-asumat de artist (ca şi mine)… pozaristic, amândoi rivalizând în obţinerea de prim-planuri, în faţa unui public restrâns, dar sensibil, profund şi valoros.

*

Cărturarul Gheorghe Giurcă

Cărturarul Gheorghe Giurcă

*

Erau, acolo, în public, universitarul bucureştean Dumitru Balan, pictorii Constantin Ungureanu-BOX şi Iulian Dzubinski, întemeietorul ziarului „NordPress”, Ghiţă Ştirbu (asta da, surpriză!),  scriitori tineri, ale căror nume sunt convins că le voi memora în viitorul apropiat, când se vor îndreptăţi la cotidian, erau, acolo, oameni frumoşi, faţă de care nutresc un profund respect. Era, tot în rândurile publicului, şi vicepreşedintele C. J. Suceava, generosul domn Ilie Niţă, de care mă leagă o caldă prietenie.

*

Vicepreşedintele Ilie Niţă, prezentând, cu entuziasm, cărţile lansate

Vicepreşedintele Ilie Niţă, prezentând, cu entuziasm, cărţile lansate

*

Apoi, după o filipică împotriva şovinismelor de orice natură, aparţinând, conform site-ului oficial al Uniunii Europene, celui mai dur „antisemit din România”, adică subsemnatul (într-un moment asemănător, Octavian Goga a răbufnit: „Dar, domnilor, îmi insultaţi inteligenţa!”), poetul Menachem Falek ni l-a înfăţişat pe Dan Pagis.

*

Menachem Falek, prezentând "Poetul cu cerneala secretă"

Menachem Falek, prezentând „Poetul cu cerneala secretă”

*

Menachem Falek, poet cu cărţi traduse şi publicate în multe limbi europene, inclusiv în română, cu o carte-poem tradusă şi publicată în 50 limbi ale Pământului (inclusiv în chineză şi în… tătară), este prietenul pe care-l ştiu dintotdeauna şi pentru totdeauna. Doar la un lucru nu m-am aşteptat de la el, dar de ce ţi-i scris nu ai scăpare. Pentru că, imediat ce a finalizat un vibrant medalion „Dan Pagis”, Mena Pagis a scos şi mi-a înmânat, din partea Asociaţiei Scriitorilor de Limba Ebraică din Israel (similarul Uniunii Scriitorilor de la noi), o „Diplomă de Onoare”, pentru meritele pe care le-aş avea „pentru perpetuarea şi memorizarea scriitorilor evrei născuţi în Bucovina”.

*

Călit în bătăliile vremelniciei pământeşti, eu nu mă pierd, cu una, cu două, în nici o situaţie. Cel puţin aşa mi s-a întâmplat mereu şi mereu, dar gestul Comitetului organizaţiei profesionale a scriitorilor evrei m-a lăsat fără replică şi sugrumat de o ciudată duioşie. Mi-am revenit, însă, destul de repede, pentru că diploma pe care o reproduc mai jos, nu mie îmi aparţine, ci celor reprezentaţi instituţional de Consiliul Judeţean Suceava şi de Centrul Cultural „Bucovina”.

*

O diplomă care m-a lăsat fără replică

O diplomă care m-a lăsat fără replică

*

Tocmai de aceea, am insistat ca la lansările cărţii lui Dan Pagis în Israel, la Ierusalim, Tel Aviv şi Haiffa, să participe Preşedintele Consiliului Judeţean Suceava, domnul Ioan Cătălin Nechifor, şi nicidecum eu, care nu-s decât o biată frunză pe apă, deşi nu îşi uită rădăcinile.

*

Doina strămoşilor, adică doamna Gabriela Teişanu

Doina strămoşilor, adică doamna Gabriela Teişanu

*

După Dan Pagis, nu mai e loc de cuvinte, ci de ritualuri străvechi, în care omul nu-i decât un contur, o siluetă pierdută într-o imensitate albă, aşa cum, de altfel, o şi sugerează coperta cărţii „Poetul cu cerneala secretă”, realizată pe baza unui tablou de Radu Bercea. Şi cum sacralitatea spiritualităţii româneşti o reprezintă Doina, am rugat-o pe colega mea, doamna Gabriela Teişanu, să oficieze.

*

Constantin Horbovanu şi iniţierile în "Înţelepciunea umorului"

Constantin Horbovanu şi iniţierile în „Înţelepciunea umorului”

*

Abia după aceea, după Doină şi după reîntoarcerea în timp, a fost loc şi pentru cuvinte, pentru seninătatea lor optimistă, pe care Constantin Horbovanu, umorist înnăscut, o consacră în cartea „Înţelepciunea umorului”, carte serioasă, de apropape 350 de pagini, în care intră şi ilustraţiile prietenului nostru comun, artistul plastic Mihai Pânzaru-PIM.

*

Mihai Pânzaru-PIM

Mihai Pânzaru-PIM

O altă Doină, cântată de Gabi Teişanu, a încheiat o poveste frumoasă, de care îi va fi tare dor, în Ţara Sfântă, poetului Menachem Falek. Tot atât de dor, pe cât ne va fi nouă, Gabi Teişanu, Corina Scântei, Radu Bercea, Mihai Pânzaru-PIM, Constantin Horbovanu, Viorel Varvaroi, Victor Rusu, Aurel Alexa, Cornel Boicu, Dănuţ Lungu, Gheorghe Senciuc şi Ion Drăguşanul, de Menachem Falek.

*

Un om de care ne va fi dor

Menachem Falek, un om de care ne va fi dor

Mâine, îl voi conduce pe Mena Falek la Otopeni. Astăzi, la despărţire, i-am zis că arareori mi-a fost dat să întâlnesc un om ca el, iar Mena a râs: „Sigur, tare bine ar fi, dacă ar exista 10 oameni ca mine în Ierusalim! Din nefericire, sunt doar… vreo zece mii!”. Are stofă de umorist Mena Falek, iar asta îl face şi mai unic.

*

Ion Drăguşanul


Comments are closed