"Anul vechi a murit, să vieze anul nou!" | Dragusanul.ro

„Anul vechi a murit, să vieze anul nou!”

„Anul vechi a murit, să vieze anul nou! Pare că am reîntineri şi noi, cu speranţele noastre; aşa ne bucurăm, la sosirea anului nou, da, căci fiecare speră din nou, cu toate că numai ce şi-a îngropat speranţele nutrite până acum; speranţa însă e ca Phoenix-ul, că ea de la sine renaşte din cenuşa sa, numai cu acea subliniere că ea, când moare, se şi naşte” (Albina, II, nr. 1/108, Viena, duminică 1/13 ianuarie 1867).

*

„Poftesc stimatului public cititor mulţi, mulţi fericiţi ani!” (Iulian Grozescu, Albina, II, nr. 1/108, Viena, duminică 1/13 ianuarie 1867)

*

Serbarea ajunului anului nou. Junimea română de la şcolile înalte din Viena, ca în toţi anii, serbă, şi în recentul ajun al anului nou, în sala hotelului „Naţionalul”.  Sâmbătă, la 8 ore seara, junimea se adună în număr mare (numai trei inşi lipsiră). Era o plăcere să priveşti la aceste mlădiţe june şi serioase, la spiritul de frăţietate şi înţelegere ce domneşte între ele, la o parte a generaţiunii venitoare atât din România de peste Carpaţi, cât şi din ceea de dincoace, la viitorii apărători ai onoarei noastre naţionale, care cu diligenţă se pregătesc, de acum, pentru a putea primi cu demnitate stindardul acelei misiuni, pe care astăzi îl ţin la înălţime bărbaţii bine meritaţi de naţiune, care asudă sub sarcinile grele ale zilei”.

*

Deschisă de Grigore Silaşi, viitor avocat sibian şi cărturar de marcă al Transilvaniei, „cu un toast pentru Măria Sa prea bunul nostru Împărat”, apoi bucovineanul Grigoroviţă, sibianul Puşcariu (tatăş celebrului Sextil Puşcariu), cavalerul de Buchenthal – viitor compozitor bucovinean şi ginere al Hurmuzăcheştilor, care a compus şi o „Horă a Unirii” (tineretului în societăţi culturale, folosită la Cernăuţi, în 28 noiembrie 1918), care cântă o compoziţie proprie, dedicată lui Axente Sever.

*

La 12 noaptea, trecute fix, bucovineanul Vasile „Bumbac salută anul nou cu o odă” interminabilă, publicată ulterior, apoi se citiră telegramele de felicitare, sosite din Cernăuţi şi din Braşov (Albina, II, nr. 2/109, Viena, miercuri 4/16 ianuarie 1867).