Aleanul evadării din captivitatea Timpului

*

Întâmplător sau nu, spre sfârşitul lui ianuarie, voi împlini şase milenii de existenţă. Numai că ziua naşterii, 25 ianuarie, vreau să o petrec precum cea dintâi, adică singur; de asta am ales să-i încredinţez fiului meu, Andi, cântecele de care mă voi despovăra în 7 ianuarie, atunci când e ziua “ştiutorilor de cer” (Io înseamnă ştiutor, iniţiat, iar An sau Anu, înseamnă Cer) şi când vom dărui, tuturor celor care vor veni, ca să ne fie cu adevărat aproape, tipăriturile de pe afiş, trei cărţi şi o revistă.

*

Poezia este doar aleanul evadării din captivitatea Timpului. Atât şi nimic mai mult.

*

Şi în poezia noastră veţi întâlni şi vă veţi recunoaşte în veşnicele căutări de sine, care individualizează conştiinţele umane. Nu ştim în ce măsură revelaţiile noastre lirice duc spre ceva sau doar fac parte din fondul inepuizabil de amăgiri, prin speranţă, al omenirii. Poezia, inclusiv cea pe care o scriem noi, nu este captivă în timp. Asta este natura ei, dar fără a deveni şi natura celui care o scrie sau o trăieşte. Poezia este doar aleanul evadării din captivitatea Timpului. Atât şi nimic mai mult.

 *

andi drăguşanul

ion drăguşanul