1942: Deserturile Marianei | Dragusanul.ro

1942: Deserturile Marianei

 

Fructe în aluat, Omleta suflé, Lapte de pasăre, Crochete de mălai, Papanaşi,

Papanaşii fierţi, Găluşte cu prune, Crochete de pesmet, Crochete de morcovi,

Budinca de arpacaş, Budinca de tăiţei, Tăiţei cu fructe, Crochete,

Crochete din resturi, Budincă, Crema de maizena

 

Fructe în aluat. Se face, dintr-un ou, o linguri de făină, lapte, puţină coajă de lămâie sau un praf de zahăr vanilat, un aluat de clătite, prin care se dau fructele, lăsate două ore cu zahăr foarte puţin şi stropite cu rom sau vin. Se tăvălesc fructele prin acest aluat moale şi se prăjesc repede în tigaia încinsă bine. Zeama rămasă de la fructe se reduce pe foc ca un sirop şi se toarnă peste deser­tul fierbinte, care se mai presară cu puţin zahăr pudră. La 4 mere şi un ou, sunt suficiente două linguriţe de zahăr pentru maceratul fructelor şi o linguriţă cu zahăr pudră pentru presărat. Altfel se poate face felii de caise, de portocale, de piersici şi de orice fruct cărnos.

 

Omleta suflé. Un găl­benuş, câteva picături de unt­delemn, un sfert de linguriţă zahăr pudră, un sfert lingu­riţă făină, putină sare, miros de vanilie sau de coajă de lămâie, câteva picături de zeamă de lămâie, se freacă toate la­olaltă, apoi se adaugă încet albuşul bătut spumă; se încinge tigaia cu puţin unt, se toarnă conţinutul în tigaie şi se coace, acoperind cu un capac, care a fost şi el încins pe flacără mare. Se pătureşte şi se presară cu puţin zahăr pudră.

Aceeaşi omletă se poate umple cu marmeladă sau cu bucăţele de rahat, sau se poate stropi cu rom făcut în casă.

 

Lapte de pasăre. Jumătate kg lapte, fiert cu 4 linguriţe zahăr, foarte puţină sare. Albuşurile, bătute spumă tare, se dau drumul, cu lingura, în laptele clocotit, să fiarbă câte jumătate minut de fiecare parte, se scot pe farfurie şi se scurg bine. Gălbenuşurile se desfac cu foarte puţină făină, li se adaugă treptat câte puţin din laptele în care au fiert albuşurile, parfumând cu vanilină. Când s-a amestecat toată cantitatea de lapte, se repune pe flacără mică, bătând într-una cu telul, până se îngroaşe cât smântână. Se toarnă peste albuşuri şi se pune la răcit, apoi la gheaţă.

 

Crochete de mălai. Se face o mămăliguţă moale, fiartă în lapte parfumat cu vanilie, sare, foarte puţin zahăr. Când se ia de la foc, se adaugă o bucăţică de unt şi multă coajă rasă de lămâie. Se întinde mămăliguţa moale pe o farfurie, udată cu apă, netezind cu cuţitul ud, să aibă grosime egală de un deget. După ce s-a răcit bine, se întăreşte, se taie bucăţi cu cuţitul ud, sc prăjesc iute în unt bine încins în tigaie, se rumenesc pe ambele părţi şi se servesc presărate cu zahăr vanilat sau unse cu un strat de marmeladă, sau cu smântână îndulcită cu zahăr, sau cu iaurt îndulcit şi bătut cu marmeladă. Cu sirop de fructe sau cu compot, sunt foarte bune reci sau calde.

 

Papanaşi. O bucată brânză de vaci se freacă cu puţină sare, un ou, o lingură făină, jumătate linguriţă de zahăr pudră, vanilie sau coajă de lămâie. Se formează, cu mâna udă, papanaşi, se trec prin făină şi se prăjesc. Se presară cu zahăr pudră.

 

Papanaşii fierţi se prepară la fel, rotunjindu-i cu mâna udă şi fierbându-i în apă sărată, câteva minute, până se ridică la suprafaţă. Se stropesc cu unt fierbinte şi se presară cu zahăr. Sau se rumeneşte în unt puţin pesmet prin care se tăvălesc papanaşii apoi se presară cu zahăr.

 

Găluşte cu prune. Se face aluatul de cartofi, se umple cu câte o prună golită de sâmbure, în locul căruia se pune câte un sfert de bucăţică de zahăr cu­bic sau chiar mai mici. Se lipesc foarte bine şi se fierb, la foc mare, în apă clocotită sărată, menţinând cele câteva minute fiertul tare, se scot, cu lingura de spumă, când găluştele se urcă la suprafaţă, se trec prin unt, nuci pisate şi zahăr praf sau prin pesmet, rumenit în unt şi zahăr.

În loc de prune proaspete, se pot pune, iarna, prune uscate, care au stat, toată noap­tea, în apă şi s-au umflat, sau se umple cu orice fel de marmeladă mai tare.

 

Crochete de pesmet. Se freacă 3 gălbenuşuri cu trei linguri rase de zahăr pudră, până se albesc, se adaugă trei linguri pesmet, vanilină sau coajă de lămâie, la urmă albuşurile bătute spumă. Se în­cinge tigaia cu untură mai multă. Cu linguriţa se pun porţiuni mici din cocă în untură, nu prea multe odată, căci ele îşi măresc volumul. Se scurg bine, păstrând untura, se pun pe farfurie şi se toarnă peste ele jumătate pahar vin îndulcit cu zahăr sau zeamă de compot.

 

Crochete de morcovi. Se face un piure din 300 gr. morcovi fierţi bine, care se freacă cu un gălbenuş, puţină sare, puţin zahăr (morcovii fiind dulci ei însăşi), coajă de lămâie, albuşul bătut spumă. Se prăjesc crochete şi se ser­vesc fie presărate cu zahăr pudră, fie cu sirop sau compot.

 

Budinca de arpacaş. Arpacaşul fiert ca mai sus se pune straturi într-o formă unsă şi presărată cu pesmet, aşezând între straturi felioare de mere, presărate cu puţin zahăr şi scorţişoară pisată sau vanilină, se coace în cuptor şi, când e gata se, răstoarnă pe farfurie. Resturile reci sunt foarte bune. În loc de mere, se poate orice alt fruct.

 

Budinca de tăiţei. Se poate face din fidea brună. Fideaua, fiartă şi limpezită, se răceşte. Se freacă 4 gălbenuşuri cu o bucală de unt, zeamă şi coajă rasă de lămâie şi o bucată de brânză de vaci, puţin zahăr (după cât ne putem permite). Se amestecă cu fideaua, apoi cu albuşurile bătute spumă. Între timp, s-a încălzit cuptorul. Se pune compoziţia într-o formă, unsă şi presărată cu pesmet, şi se coace budinca la foc iute.

 

Tăiţei cu fructe. Tăiţei sau fidea fiartă se presară cu puţin zahăr tos şi nuci, se amestecă cu fructe proaspete de sezon, se mai presară cu puţin zahăr, se aşează în formă unsă şi presărată cu pesmet şi se rumeneşte în cuptor.

 

Crochete. Se fierbe jumătate litru lapte puţin îndulcit, vanilat sau parfumat, în ultimul moment, cu coajă de lămâie. Felioare de chifle reci se moaie în acest lapte, se scurg, se dau prin ou şi pesmet şi se prăjesc. Se presară cu puţin zahăr pudră.

 

Crochete din resturi. Pâine neagră veche, dar nu prea uscată, se dă pe răzătoare, se amestecă cu zahăr (după posibilităţi) şi se rumeneşte în tigaia neunsă, până începe a mirosi plăcut. Atunci se pune în tigaie o bucată de unt, se toarnă peste pâine două ouă bătute ca pentru omletă, se amestecă repede, la flacără mare, numai până se încheagă ouăle. Se serveşte presărat cu puţin zahăr praf sau stropite cu rom sau cu compot.

 

Budincă. Dintr-un aluat de 300 gr. fulgi de ovăz şi 400 gr. lapte, albuşurile bă­tute spumă şi puţin îndulcite, se face o budincă punând compoziţia în formă unsă cu unt şi aşezând straturi de fructe proaspete prin compo­ziţie. Se pune forma într-o cratiţă cu apă clocotită, băgând de seamă ca apa să ajungă numai până la jumătatea formei şi se fierbe la flacără potrivită, atât cât să clocotească încet, fără a stropi apă în cratiţa cu budincă. Durata fierberii este de o oră şi jumătate. Aceeaşi budincă se poate coace şi la cuptor.

 

Crema de maizena. Cutii cu maizena (cremă de porumb) se găsesc pe la magazinele mari de coloniale. Conţinutul făinii de porumb este dulceag, astfel că, fiert în lapte vanilat, cere foarte puţin zahăr. Se pune în cupe la răcit, fiind un desert economic, gustos şi să­nătos. Se poate varia gustul acestei creme prin adaus de fructe, coajă de lămâie, rom sau nuci.


Comments are closed