1930, iulie 10: Ce s-a petrecut la Suceava | Dragusanul.ro

1930, iulie 10: Ce s-a petrecut la Suceava

 

De la Ministerul de Interne se comunică: La Suceava, întrunirea anunțată în contra cametei n-a mai avut loc. S-au strâns peste 2.000 țărani, care au stat aproape toată ziua. Au fost vociferări, fără incidente sângeroase. În cele din urmă, țăranii s-au răspândit, în prezent este liniște. Poliția a fost tot timpul la fața locului, luând măsuri contra tulburătorilor. / După rapoartele primite de autoritățile centrale, s-au făcut ieri, în Suceava, 35 de arestări. Parchetul de Suceava, căruia i-au fost deferiți cei arestați, în frunte cu dl colonel Neculcea, conduce cercetările” (Gazeta Transilvaniei, Anul XCIII, nr. 72, duminică 13 iulie 1930, p. 2).

 

 

1930: „Situația în Bucovina. Expozeul făcut presei de secretarul general de la interne. După cum se știe, îndată după primele agitații din Bucovina, guvernul a trimis la fața locului, pentru potolirea spiritelor, pe dl prof. Victor Cădere, secretarul general al Ministerului de Interne. Întors în Capitală, dl Victor Cădere, după ce a prezentat Suveranului și guvernului concluxiile anchetei făcută în Bucovina, a făcut sâmbătă, după-amiază, la orele 5, următorul expozeu reprezentanților presei:

 

Ce s-a petrecut la Suceava. Evenimentele din ziua de joi 10 iulie din Suceava și din unele comune din județ au fost, în adevăr, de natură a provoca anumite măsuri pentru restabilirea ordinii, cu toată energia și tactul cerute de împrejurări. Înainte de orice, tebuia o acțiune de coordonare și depline puteri pentru a rezolva pe loc această problemă. Iată în ce condiții și cu ce misiune am plecat la Suceava, unde am ajuns duminică 13 iulie. Am găsit acolo o stare de spirite îngrijorătoare, la care au contribuit cauze de ordin general, altele speciale regiunii. Aceste cauze vă sunt deja cunoscute.

 

Vina băncilor. Scăderea prețului cerealelor și a vitelor este o consecință a independenței economice și o chestiune de piață internațională. Dar nu s-au explicat la timp aceste fenomene țărănimii, pentru a o feri de angajamente onoroase față de bănci. Din contra, cunosc bănci care au îndemnat pe țărani să ia bani cu împrumut peste nevoile lor. S-au luat procente mari, uzurare, este adevărat; s-au admis cheltuieli de executare mari, disproporționate cu datoriile urmărite. Apoi nici chestiunile locale, ca: morăritul, ravagiile produse de inundații, taxele percepute pentru serviciile religioase obligatorii, administrația fondului religionar etc. nu erau tratate cu omenie și din punct de vedere al solidarității sociale. Încasarea impozitelor se făcea fără nici o îngăduință; situația, în special a fostului județ Suceava (cuprindea satele de lângă granița Bucovinei și avea capitala la Fălticeni; şi mai era şi bucata de judeţ Dorohoi – n. n.), ca județ de graniță, care avea avantajele sale în trecut (contrabanda tolerată, între Plopeni și Bosanci, pe la Rateșul lui Țînțar – n. n.), n-a fost nici ea ținută în seamă.

 

În ce constă curentul antisemit. Există un curent antisemit, continuă dl V. Cădere, dar în mod evident nu aceasta a fost cauza esențială a dezordinilor din Suceava, Bălăceana etc. Mai puternică a fost agitația dusă de colonelul Neculcea; mai sunt diverși agitatori ocazionali, precum și profesioniști ai partidelor de opoziție, care au înțeles de a menține o stare de neliniște. La capătul acestor agitații apare, mai întotdeauna, agentul anonim, cu idei de luptă conform tacticii comuniste. Iar unii parlamentari, pare-se dintr-o tradiție locală, nu s-au ocupat activ de circumscripțiile lor. În unele părți, administrația a fost excedată.

 

Rezultatele unei bune propagande la sate. Am luat contact direct cu satele, pentru a le câștiga încrederea, pentru a le asculta plângerile. Țărănimea din Bucovina este o populație mândră, demnă, conștientă de tradiția ei. Aceasta mi-a ușurat mult sarcina restabilirii respectului de autoritate. A fost tutelată excesiv de fosta administrație austriacă. Acum, când administrația românească a introdus mai multe libertăți, lasă însă de dorit în ceea ce privește remedierea tuturor greutăților, mult mai mari și mai numeroase, pe care le are de învins. Dar cine poate inventa, azi, ceea ce ani și ani de tradiție formase altădată?

 

Mentalitatea populației bucovinene. Populația țărănească are un respect nemărginit față de cuvântul dat. Aceasta explică de ce n-a reacționat, până acum, individual contra cazurilor de cămătărie excesivă. Puteam să-i îndemn a-și călca cuvântul? Fiecare se va conduce, pe viitor, conform legii, care îl apără, și conform conștiinței sale. Am crdința că, dacă lucrurile s-au liniștit, este că elementele sănătoase din sate s-au trezit în fața unei primejdii mai mari și mai periculoase decât suferințele actuale. Mai mult decât oricând, tineretul trebuie supravegheat: școala și familia să-și facă datoria.

 

Măsurile luate de guvern. Am luat unele măsuri pe loc – cu morarii, cu bancherii, cu înlăturarea elementelor abuzive din administrația locală. Altele au fost luate de guvern. Dl ministru de interne a dispus întărirea autorităților, curmarea oricărui abuz, stârpirea agitațiilor, dar și a alarmiștilor. Ar fi de dorit chiar să nu se mai facă, în unele ziare, campanie excesivă, căci pe această cale se face școala anarhiei. Dl ministru de Justiție a trimis deja anchete la fața locului și a luat măsuri de redresare a autorității judecătorești. Dl ministru de Finanțe a trimis la fața locului pe dl subsecretar de Stat Pompiliu Ioanițescu, să procedeze la remediere conform împrejurărilor locale – și multe măsuri bune au fost deja luate. Deci, răbdare și liniște. Cu aceasta m-am despărțit de populația din județul în care am lucrat 10 zile.

 

Cum se poate obține spiritul de ordine. La întrebarea cum a reușit să prevină turburările proiectate, dl. V. Cădere răspunde: „Cu sânge rece și tact. Înțelegerea nevoilor este și o chestiune de suflet. Nu m-am dus acolo cu gândul de a uza de mijloace, decât în cea mai extremă limită, care n-a fost atinsă; probă ceea ce s-a putut realiza prin o muncă încordată. Țin să mulțumesc colaboratorilor mei ocazionali, dlui procuror general Alexandru, Inspector general administrativ Miloteanu, Inspector general Dimitrescu, organelor lor în subordine, dar mai ales domnului general Gavrilescu și subalternilor săi pentru concursul neprețuit ce mi-au dat zi și noapte. Presa, care a făcut reportagii la fața locului, a dovedit multă obiectivitate. Mulțumesc, deci, tuturor celor care au examinat liniștit și fără patimă evenimentele petrecute. Doresc ca, pe viitor, aceiași bună colaborare să continue, pentru liniștirea spiritelor în țară”. Cu aceste cuvinte a terminat dl profesor Cădere declarațiunile sale.

 

În Bucovina există o lege a cametei. Întrebat de ziariști asupra ravagiilor provocate de camătă în Bucovina, dl Cădere răspunde: „Astăzi, camăta a ajuns un scandal în Bucovina. Chiar băncile cu scont la Banca Națională percep dobânzi nepermise. Totul se explică când veți ști că într-un orășel ca Suceava sunt nu mai puțin de 20 de bănci, fiecare cu consiliile lor de administrație, directori, pradirectori etc. și cheltuielile respective” (Gazeta Transilvaniei, Anul XCIII, nr. 79, miercuri 30 iulie 1930, p. 4).


Comments are closed