1927: Congresul P. N. Ţ. de la Rădăuţi | Dragusanul.ro

1927: Congresul P. N. Ţ. de la Rădăuţi

 

Duminica trecuta, s-a întrunit la Rădăuţi (Bucovina) congresul extraordinar al Partidului Naţio­nal Ţărănesc din acest judeţ, la care au participat, pe lângă nu­meroşi delegaţi de la sate, pre­şedintele partidului naţional ţărănesc din Bucovina şi Hotin, dl prof. Sauciuc Săveanu şi deputatul de Rădăuţi Pompiliu Ioaniţescu. Acest din urmă şi-a ţinut, cu acest prilej, darea de seamă a activităţii sale parlamentare, făcând şi un lung expozeu a situaţiei politice interne, în legătură cu recentele evenimente.

 

Halul în care a ajuns ţara. Dl Ioaniţescu a arătat că starea politică, economică şi financiară a ţării nu numai că nu se îmbunătăţeşte, dar devine, pe fiecare zi, mai rea, pentru că întreg sistemul liberal de con­ducere şi de administraţie a dat faliment. Dacă se continuă aceleaşi metode ca până acuma, ar ajunge însăşi ţara în faliment, ceea ce trebuie împiedicat cu orice preţ. S-a ajuns acum la sărăcirea populaţiunii muncitoare, a cărei viaţă este o tortură intole­rabilă; atât de mari sunt greu­tăţile ce le întâmpină, iar apăsarea politică este cu totul revoltătoare. În Bucovina şi Basarabia, se aplică o stare de asediu înăspri­tă grav, ceea ce este de natură a crea o permanentă stare de nemulţumire, de fierbere a populaţiunii. Trebuie pus capăt cu un moment mai de grabă aces­tei situaţiuni, şi asediul, cu toate accesoriile lui abuzive şi dure­roase pentru populaţiune, trebuie ridicat. Guvernul este dator să mediteze adânc şi să redea ţă­rii libertăţile publice, mai cu seamă pentru noile provincii ro­mâneşti, spre a se bucura de regimul normal românesc, blând şi ocrotitor, iar nu de un regim apăsător până la revoltă.

 

Din cauza modului cum e gu­vernată ţara, cu atâtea experi­enţe dureroase, făcute cu parti­dul liberal sau cu înlocuitorii lui, ţara aceasta voieşte acum o guvernare a partidului naţional-ţărănesc.

 

După ce sau săvârşit alege­rile violente, contra voinţei exprese a defunctului mare rege, trebuia să se dea ţării o gu­vernare bună şi blândă, imperi­os impusă de noua situaţiune politică a României. Dar politi­ca violenţei se continuă, liber­tăţi nu există, starea materială a ţării este nenorocită, funcţi­onarii sunt concediaţi, lucrătorii nu găsesc de lucru, iar impozi­tele, sporite până la ruperea corzii, sunt încasate cu străş­nicie.

 

Fraudele domină întreg acest tablou, sute de milioane şi mi­liarde sunt furate, hoţii cei mari sau cei care-i tolerează nu păţesc nimic, iar ţara suferă. Un regim de cinste şi de legalitate, numai partidul naţional-tărănesc poate să dea ţării, de aceea toate nădejdile sunt puse în partidul nostru, consacrat definitiv, prin voinţa naţională, ca cel mai pu­ternic şi cel mai dorit partid de guvernământ.

 

A sfârşit, cerând ca întreaga muncitorime agricolă şi de la oraşe să se organizeze în par­tidul naţional-tărănesc în aşa fel încât nimeni să nu mai aibă curajul a mai violenta poporul românesc, care să ştie şi să poată a-şi impune voinţa lui.

 

După ce a mai vorbit preşe­dintele Săveanu, expunând situaţiunea partidului naţional-tărănesc în Bucovina şi Hotin, s-a procedat la alegerea noului comitet judeţean, fiind ales preşedinte dl inginer Ştefan Larionescu, fost deputat”[1].

 

 

[1] Gazeta Transilvaniei, Nr. 91, Anul XC-lea, Braşov, duminică 4 septembrie 1927, p. 2