1915, în presa bucovineană (IV) | Dragusanul.ro

1915, în presa bucovineană (IV)

Viata Noua 1915 12 sept

*

Gimnaziul greco-ortodox din Suceava,

în anul şcolar 1914/1915 şi războiul

 *

În obol cumplit adus monarhiei austro-ungare îl reprezintă înrolarea liceenilor din „clasele a şasea, a şaptea şi a opta” (născuţi între anii 1894-1896, deci cu vârste cuprinse între 19 şi 21 de ani) ale Gimnaziului greco-ortodox din Suceava, care „asentaseră” (recrutaseră – n. n) încă din timpul anului şcolar 1913/1914 şi pe care „Viaţa Nouă” (IV, nr. 162 din 12 septembrie n. 1915) îi încredinţează paginilor sale patriotarde „ca document”, cu nume şi prenume, dar numai pe cei din „Secţia Română”. Pe clase, „lista elevilor înrolaţi în armată, în anul şcolar 1914/1915, spre a fi duşi în război”, cu cei din clasele mici aşteptându-şi rândul la moarte, arată astfel:

 *

Clasa III: Mihai Bodnariuc, Ion Butnar, Alexandru Jauca, Georgie Reuţ.

*

Clasa IV: Ştefan Berariu, Ioan Botuşan, Ştefan Cioban, Ion Ciudin, Ion Ghiuţă, Constantin Greculesi, Constantin Popovici, Nicolae Şerban, Vasile Tcaciuc, Toader Varteniuc.

*

Clasa V: Zamfir Andrieş, Vasile Apetrei, Ilarie Avram, Gavril Bârgăuan, Scarlat Capră, Dumitru Cniş, Vasile Corniciuc, Constantin Cozma, Dumitru Drăgoiu, Mihai Filipiuc, Vasile Hapca, Trifon Hladiuc, Constantin Hucan, Ion Marginean, Ion Mihalec, Gavril Muntean, Traian Nahaiciuc, Silvestru Olariu, Ion Oniga, Andreiu Paicu, George Petriuc, Orest Sorocean, Vasile Strilciuc, Ion Truşcan, Ieremie Turculeţ.

*

Clasa VI: George Andrieş, Nicolae Baiţan, Silviu Balan, George Bandol, Cosma Bucatar, Ştefan Cosovan, Radu Dan, Silvestru Galan, Ion Gavriloaie, Ştefan Larionescu, Constantin Lucescu, Aurel Luţa, Pancratie Marcean, Anton Moroşan, Loghin Oltean, Victor Onuleac, Grigore Panţir, Ion Paşcan, Ilie Petriuc, Toader Pohoaţă, Petru Popescu, Pavel Scolobiuc, Ilie Scripcar, Silvestru Strugar, mihaiu Tanasă, Gavril Ţibu.

*

Clasa VII: Pavel Berar, Arcadie Bocancea, Anton Bontuş, Toader Carliciuc, Leonte Cucu, Leon Curiş, Ilie Dan, Mihai Dorofteiu, Ladislaus Frankewicz (romano-catolic), Anton Gorcea, Constantin Ignătescu, Ştefan Larionescu, Calistrat Morariu, Mihaiu Morariu, Vasile Moţpan, Ion Onufreiciuc, Ion Prelipcean, Constantin Procopovici, George Puha, Dumitru Sahlean, Eusebie Scripcariu, Petru Senciuc, Ion Simonovici, Anton Ungureanu.

*

Clasa VIII: Armenag Andruşca (armeano-ortodox), George Beleca, Mihaiu Boca, Constantin Botezat, Dimitrie Bucevschi, Lazăr Chihulcă, Simion Chiriliuc, Victor Colesniuc, Pavel Floare, Modest Gafencu, Valerian Gorcea, Modest Isopescu, Ion Lazurca, Constantin Lucaciu, George Moldovan, Zamfir Nicoară (din Rus-Plavalari, cel care a fost împuşcat, împreună cu Dumitru Catană,  în toamna anului 1916, la Satulung, lângă Săcele, pentru că a refuzat să tragă în ostaşii români – n. n.), Isidor Oanea, Nicolae Paşcovici, Silvestru Păuş, Simion Pentiuc, Alexandru Pohoaţă, Amfilochie Popovici, Leon Popovici, Ion Prelipcean, Vasile Puiu, George Ujeniuc, Constantin Vlad, Silviu Voloşciuc, Ion Voloşin, Octavian Zopa, Nicolae Zugrav (Viaţă Nouă, IV, nr. 162 din 12 septembrie n. 1915, p. 3 – Supliment).

 *

În clasa a VIII-a, coleg cu martirul Zamfir Nicoară, fusese şi Silvestru Micuţariu, viitorul erou al României Mari, dar Micuţariu nu a mai ţinut cont de „asentarea” austriacă, preferând să treacă în România şi să se înroleze voluntar în Armata Regală Română. În toamna anului 1916, la Satulung, lângă Săcele, printre ostaşii români, în care a refuzat să tragă Zamfir Nicoară, se afla şi colegul său de clasă gimnazială, Silvestru Micuţariu.

*

Zamfir Nicoară şi Dumitru Catană au fost îngropaţi, pe ascuns, în cimitirul de la Săcele, unde, în 1926, s-a ridicat o troiţă. În urmă cu câţiva ani, împreună cu Constantin-Emil Ursu şi cu Tiberiu Cosovan, am fost şi am adus, în două răcliţe, ţărâna martirilor bucovineni, pe care am îngropat-o, cu slujbă religioasă, dar fără presă, lângă bisericuţa (din Vama) din Muzeul Satului Bucovinean, punând deasupra o stâncă, pe care sculptorul Cezar Popescu a fixat o placă de marmură, cu numele celor doi martiri. Pentru că aşa ne învaţă Coşbuc: între eroi, martiri şi mumele lor, nu trebuie să existe munţi şi văi, şi ape învolburate.


Comments are closed