1907: Revolta agrară şi presa maghiară | Dragusanul.ro

1907: Revolta agrară şi presa maghiară

Satmary Tesatoare LUCEAFARUL n 17 1908 p 422

*

Nici dacă ar fi înviat Kossuth, presa maghiară n-ar fi scris mai cu bucurie de cum înregistrează cele mai infame minciuni despre revolta ţărănească din Moldova. Adevărat că nici ştirile de azi nu sunt mai bune decât cele de ieri, ci ţăranii, singurii nefericiţi în toată afacerea, continuă a-şi vărsa sângele pentru a comite vandalisme, precum e fapt că au năvălit şi asupra caselor boiereşti de la ţară – cele ce se scriu însă în presa maghiară sunt atât de departe de adevăr ca cerul de pământ. Merg cu minciunile atât de îndrăzneţ, încât scriu de nimicirea a sute de moşii şi omorârea, cu grămada, nu numai a jidanilor, ci şi a ungurilor.

*

Ziarele din Budapesta, sosite azi, umplu pagini întregi cu astfel de minciuni şi încă ne înjură pe noi, acuzându-ne că atenuăm lucrurile, pe când, desigur, şi ştirile date de noi vor fi mai grave decât în realitate, căci întotdeauna lucrurile, până să ajungă în presă, se exagerează. Despre Iaşi, de pildă, presa maghiară a scris că a fost devastat, pe când adevărul este că în capitala Moldovei ordinea publică n-a fost turburată o singură zi. Vorba e, însă, că lui „Budapesti Hirlap” şi celorlalte ziare şoviniste le trebuie „cruzimi şi vărsări de sânge”, pentru a scrie despre România ca despre o ţară barbară şi a-i da lui Apponyi zor să grăbească cu proiectul său de lege (cum scrie şi azi) şi să nu lase pe românii de aici în întunericul în care zac cei de dincolo…

*

Cu sila vrea să ne facă fericiţi!… Iată ştirile ce primim, azi : Iaşi, 22 Martie.

Interesându-ne, astăzi, de starea majorului Colori, din Regimentul 12 Cantemir, care a fost rănit, ieri, de ţărani, cu ocazia devastărilor din Vaslui, ni s-a telefonat că e în afară de orice pericol şi sunt speranţe că, în curând, va fi restabilit. Au fost arestaţi, ieri, la Vaslui, mai mulţi ţărani, conducători ai devastărilor.

*

La Stânca, ţăranii stau încă adunaţi. Sunt, acolo, trei escadroane de călăraşi şi două companii. Dl Dimitrie A. Greceanu, ministrul justiţiei, a plecat, azi, după-amiază, la Stânca. Se zice că ţăranii, auzind de venirea dlui Greceanu, s-au liniştit şi au rămas mulţumiţi.

De la Sculeni, ni s-a telefonat că e linişte, cu toate că ţăranii continuă să se agite şi să se adune. Acolo sunt două companii ale batalionului 9 de vânători.

*

Astăzi, la ora 2 p. m., au fost convocaţi toţi învăţătorii şi preoţii din judeţ, spre a se consfătui asupra măsurilor ce s-ar putea lua pentru potolirea răscoalelor ţărăneşti. Învăţătorii şi preoţii, în număr de 200, au fost adunaţi la şcoala „Gh. Asachi”. Au luat parte la această întrunire şi domnii: dr. Dragomir Hurmuzescu, secretarul general al Ministerului Cultelor, econom Șt. Ionescu, directorul Mitropoliei, Gh. Ghibănescu, deputat şi profesor, I. Vârlănescu, revizorul şcolar al judeţului, economul C. Stamati, protoereul judeţului, N. Petrov sub-revizorul şcolar al judeţului. A asistat, de asemeni, şi un grup de studenţi, în frunte cu domnii Cădere şi Al. Brandza, cărora li s-a dat permisia de a asista, fără însă de a lua cuvântul. Dl Hurmuzescu arată că învăţătorii şi preoţii, care sunt apostolii acestei ţări, trebuie să povăţuiască pe ţărani ca să se întoarcă pe la căminele lor. „Guvernul contează pe sprijinul dumneavoastră şi, deci, puneţi toată autoritatea dumneavoastră pentru linişte!”. Cere ca să sfătuiască pe ţărani ca să nu se potrivească la instigatori. Face apel, la cei adunaţi, să povăţuiască pe ţă rani ca să se liniştească.

*

Economul Stamati, protoereul judeţului, citeşte ordinul Î.P.S.S, Mitropolitului, prin care preoţii sunt convocaţi spre a li se da instrucţiuni ca, în toate ocaziunile, să povăţuiască pe săteni, la sate. Îndeamnă pe preoţi să pună stavilă răului şi primejdiei ce-a isbucnit la sate. Gr. Patriciu, inspector al învăţământnlui primar, arată că învăţătorul român şi-a creat un piedestal frumos, prin munca şi râvna ce a depus-o până acum. Arată că guvernul se sileşte să dezlege chestiunea agrară, dar ţara are nevoie şi de spiritul învăţătorilor şi al preoţilor şi-i invită, pentru liniştea ţării, să dea concursul şi să îndemne pe ţărani la linişte. Preotul N. Popovici din Bârnova, sub-protoereu, propune ca învăţătorii şi preoţii să fie arbitri între ţărani şi arendaşi. şi, ori de câte ori se observă o neînţelegere între ţărani, ei să-i conducă la linişte. De asemeni, propune ca şi Statul să se facă arbitru între săteni şi arendaşi, iar proprietarii să se conducă după tariful făcut de Stat. Preotul Parfenie din Roşcani arată că, în partea unde Sfinţia Sa propagă învăţăturile lui Hristos, n-au izbucnit răscoale, pentru că Sfinţia Sa, împreună cu învăţătorul, au luptat să-i liniştească, de la început, dar ţăranii au cerut să nu mai fie înşelaţi. Arată, apoi, cum ţăranul, din cauză că, până acum, a fost înşelat şi de aceea a ajuns la starea de astăzi.

*

În comuna Româneşti, ţăranii de două ori s-au adunat şi au vrut să se răscoale. Învăţătorul Dorin a reuşit să-i liniştească.

La Roşcani, de asemeni, ţăranii s-au adunat; în urma sfaturilor date de preotul satului Partenie şi ale învăţământului, ţăranii s-au liniştit, rugându-i însă pe aceştia ca să intre spre a nu mai fi spoliaţi.

*

La Cucuteni. Profitând de spiritele agitate, un număr de peste 400 unguri, lucrători din comuna Horbeşti, au năvălit asupra românilor din Cucuteni, provocându-i la răscoală. Sătenii au luat la goană pe unguri şi, în curând, s-a încins o luptă în toată regula. A intervenit o companie de infanterie, sub comanda domnului căpitan Floru. După somaţiile legale, s-au tras două salve. Peste 30 unguri au fost răniţi. Preotul catolic, care e instigatorul acestei răscoale, a fost arestat (şi totuşi, presa maghiară strigă contra ţăranilor români – n. red.).

*

Vaslui. La Vaslui, situaţia este foarte neliniştitoare. În oraş domneşte, deocamdată, linişte. Din judeţ vin, însă, ştiri alarmante.

La Bârzeşti, răzvrătiţii au devastat locuinţele arendaşilor şi funcţionarilor. Plecând mai departe, ei au devastat comunele Negreşti, Codăeşti şi Buhăeşti. Toate casele au fost dărâmate. Arendaşii Herşcu Nacht şi Leib Golodşain, din Negreşti şi Buhăeşti, au fost grav bătuţi. S-au mai devastat casele arendaşilor din Moara Domnească şi Stârvia. De asemenea, s-au răsculat şi ţăranii de pe moşia Ţibăneşti, a dlui P. P. Carp. Ei au fost însă potoliţi de dl Carp, care se află acolo.

*

Bacău. În răscoala ţăranilor de la Blăgeşti, au fost împuşcaţi 5 ţărani. Ţăranii erau atât de îndârjiţi, încât au înconjurat pe dl col. Poltzer, pe care l-au luat la bătaie. Procurorul Vasiliu a fost, de asemenea, blocat de ţărani, într-o casă, unde l-au ţinut 4 ore. Cu mare greutate armata i-a putut împră ştia. Se mai comunică răzvrătiri în comuna Luiza Călugăru, Lecca şi Fântânele-Lespezi, unde ţăranii ameninţă să dărâme palatul principesei Schönburg, nepoata M. S. Reginei.

În comuna Secueni, ţăranii au dat foc la moara lui Herşcovici, la 200 stânjeni de lemne şi la 300 saci cu făină.

*

Putna. În judeţul Putna, în afară de devastările de la Panciu şi micile dezordini de la Mărăşeşti, nu s-a mai semnalat nimic. Se spune că şi la Odobeşti s-ar fi semnalat oarecare agitaţie printre ţărani.


Comments are closed