1907: Răscoalele ţărăneşti din România | Dragusanul.ro

1907: Răscoalele ţărăneşti din România

Satmary Taranca cu zeghe CLA 1909 p 283

*

În Moldova, revoluţia e aproape stinsă, în Muntenia, însă, au mai fost ciocniri sângeroase între soldaţi şi ţărani. Se constată, de altfel, că manifestul regal şi mergerea la faţa locului a noilor perfecţi au contribuit mult la liniştirea spiritelor. Unde ţăranii n-au vrut să asculte sfaturile bune, s-a procedat cu asprime, căci nu se puteau tolera actele de banditism, la care se dedea o parte a ţărănimii, instigată de răufăcătorii ce se găsesc în mijlocul oricărui popor. Unii arendaşi au căutat, apoi, şi ei să încheie cu ţăranii învoieli agricole mai favorabile, aşa că şi asta contribue la potolirea spiritelor.

*

Arhiepiscopul catolic, pentru linişte. Arhiepiscopul Raymund Netzhammer a trimis următoarea scrisoare păstorească credincioşilor catolici din satele din apropiere de Bucureşti: „Salutare şi binecuvântare în Domnul, / Iubiţi diecezani, / După puţine zile, vor suna la urechile voastre clopotele Paştilor şi veţi auzi din nou salutarea învierii Mântuitorului: Pace vouă! / Pătrundă această salutare adânc în inima diecezanilor mei. Când a avut patria mai mare nevoie de pace, decât acuma, când o parte mare din cetăţeni au călcat legile şi stricat liniştea. Vă rugăm cu stăruinţă, iubiţi diecezani, nu numai să nu luaţi parte la nici o turburare, ci să fiţi fără preget de partea autorităţilor şi să ajutaţi la paza liniştii. Amintiţi-vă pururi de vorbele sfântului Pavel, pe care le-a scris creştinilor din Roma: „Fiecare să se supună puterii autorităţilor, căci nu e nici o putere care să nu fie de la Dumnezeu şi cea care este e pusă de Dumnezeu. Cine, prin urmare, se împotriveşte puterii, acela se împotriveşte aşezărilor lui Dumnezeu şi cei ce se împotrivesc îşi aduc peire” (Romani, XIII, 1. 2). Deoarece tot binele vine de la Dumnezeu, se cade să îndoiţi, în zilele acestea, rugăciunile voastre pentru pacea sfântă. Vă poruncim, deci, preoţilor din diecesa noastră, până la liniştirea iubitei noastre patrii, să spună, la sfânta liturghie, rugăciune pro pace şi la slujba obştească să facă rugăciunea menită pentru liniştirea duhurilor. Ne rugăm la Dumnezeu să vă apere, căci, „când nu păzeşte Dumnezeu oraşul, în zadar veghează străjerii” (Psalmi, 426, 1). Cel mai bun mijloc de-a face să vă fie de folos rugăciunile de Paşti e împlinirea datoriei creştineşti, care stă în spovedania cu căinţa păcatelor şi în împărtăşirea cu trupul sfânt al lui Isus Hristos. Primirea lui Isus Hristos în sfânta cuminecătură e chezăşia păcii şi a fericirii vecinice. „El, însă, domnul păcii, hărăzească-vă pretutindenea pace!” (Al doilea Testament, III, 16). // Dată în Bucureşti, în scaunul nostru arhiepiscopesc / la 27 Martie 1907. / Raymundus, arhiepiscop.

*

Dolj. În comunele Moţăţei, Valea Stanciului, trupele fiind atacate, au tras focuri. Sunt mai mulţi morţi şi răniţi. În comuna Prahova, trupele au tras, de asemenea, focuri, fiind un mort şi 20 răniţi.

*

Mehedinţi. 1.000 săteni răsculaţi, din Pleniţa, jud. Dolj, au năvălit în comuna Gemenii, noaptea, la orele 12, asupra conacului arendaşului Take Cristolu, pe care l-au devastat şi incendiat. În Braniştea, s-a devastat conacul arendaşul C. Papia. La Gâsca Mare, s-au incendiat pătulele arendaşului Petre Popescu şi s-au trimis trupe. La Vlădaia, Prisăceana şi Rogova sunt agitaţii. S-au trimis jandarmi. În comuna Dobra, s-au răsculat, de asemenea, ţăranii contra proprietarului Poenaru. S-au trimis trupe.

*

Cetăţenii din Turnu-Severin cer voie a se înarma, cu toţii, spre a forma garda civilă.

*

Olt. Un rezervist, care a încercat, fără succes, să propage răzvrătirea printre rezervişti, a fost arestat. Sătenii au devastat proprietatea lui Anghel Ionescu, din comuna Bolţi; a dlui Colibăşeanu, din comuna Velciu; a dlui Popeanu, din comuna Dudu; a dlui Fanoli, din Mihăeştii de Jos, Caracosta, din Plămpeni. Sătenii ameninţă, acum, Grecii şi Mihăeştii. Sătenii din Custişoara s-au liniştit, când li s-a citit manifestul guvernului. S-au mai devastat în comunele Bălţata, Tâmpeni, Văleni, Dudu, Căciulenii de Jos, Momiceni, proprietatea prinţului Brâncoveanu, dându-se foc conacelor şi pătulelor.

*

 Proprietarul Alexandrescu telegrafiază că sătenii din Mândra, Cioceşti şi Bârla au venit în Malul (Teleorman), având în cap nişte zişi studenţi şi i-au incendiat proprietatea.

*

Putna. Prefectul judeţului telegrafiază că a răspândit în judeţ, în mii de exemplare, manifestul guvernului şi noile reforme, votate de parlament. Ţăranii au primit cu bucurie această veste şi s-au liniştit, în multe părţi. Numeroase delegaţiuni de săteni vin la prefectură a cădea la învoială cu proprietarii. Aceştia fac concesii ţăranilor şi efectul este îmbucurător. Nici un act de devastare nu s-a mai constatat. La Adjud, veniseră 50 de ţărani, dar s-au înapoiat, la somaţiunile armatei. Aceştia erau din comuna Urecheşti.

*

Tratativele continuă în tot judeţul Ilfov. Miercuri, la orele 5 şi un sfert, seara, a avut loc întâlnirea trupelor, comandate de dl colonel Saegiu, cu o numeroasă ceată de răsvrătiţi, care înaintau în direcţiunea Bucureştiului. După somaţiunile legale, trupa a tras în răzvrătiţi. Au căzut numeroşi morţi şi răniţi. Numărul exact nu se ştie încă. Răzvrătiţii s-au împrăştiat şi au fost urmăriţi de trupe. Ministerul de războiu completează mobilizarea trupelor nechemate şi în special a trupelor de cavalerie şi artilerie călări, cu câte două tunuri, care vor căuta bandele, spre a le desfiinţa.

*

Din comuna Cornetul (Ilfov), s-au trimis ministerului de interne mai multe manifeste imprimate, care au fost împărţite în comune, cu următorul cuprins: „Regele a murit. Regina e în fruntea trupelor contra ciocoilor”. Unul dintre cei la care s-au găsit asemenea manifeste a fost arestat.

*

Botoşani. În tot judeţul domneşte liniştea completă. La Burdujeni, câţiva agitatori încearcă a turbura liniştea. S-au trimis trupe, spre a potoli agitaţia.

*

Brăila. Ţăranii au voit să intre în oraş. Armata şi autorităţile i-au întimpinat la timp, somându-i să se retragă. Ţăranii erau foarte îndârjiţi. S-au făcut somaţiunile legale, ameninţându-se ţăranii că armata va trage cu gloanţe. Atunci, ţăranii s-au retras, anunţând că se vor întoarce în cinci zile, dacă nu se vor rezilia contractele moşiilor Statului şi ale celor particulare. În comuna Găiseanca, ţăranii răsculaţi au bătut grav pe secretarul comunal, care a refuzat să rupă contractele de învoeli agricole.

*

Covurlui. Proprietarii şi arendaşii, întruniţi la prefectură, au căzut de acord cu delegaţii sătenilor. Aceştia s-au retras în liniate. Înmormântarea celor 11 cadavre ale locuitorilor revoltaţi împuşcaţi s-a făcut în linişte. O bandă de devastatori din Foleşti s-a dus la arendaşii Verona şi Vincler, provocând neorânduieli; de aci, la locuinţa proprietarului Codreanu din Chiraftei. S-au trimis trupe la faţa locului, cu ordin de a înăbuşi, în chip energic, revolta.

*

Romanaţi. Astă noapte, au început agitaţiuni în comunele Ştirbei şi Luceni. S-au devastat conacele. La Drăghiceni şi la Popinzeleşti, răsculaţii au dat foc conacelor şi produselor.

*

Tulcea. Pescarii s-au răsculat şi au cerut închiderea bălţilor, desfiinţarea taxelor pe colibele din baltă şi prelungirea, până la 15 aprilie, a campaniei pescuitului. În urma promisiunii făcută de prefect, că cererile lor paşnice vor fi satisfăcute, pescarii s-au liniştit. În judeţ, de asemenea, e linişte.

*

Tutova. Se semnalează mişcări săteşti. Prefectul a telegrafiat ministerului de interne că comandantul Regimentului 12 Cantemir este sigur de trupă.

*

Vaslui. Linişte completă în tot judeţul.

*

Vlaşca. Se telegrafiază că armata s-a retras din comunele vecine ale oraşului Giurgiu, pentru că sătenii sunt liniştiţi. Trupele sunt concentrate în oraş, pentru cazuri de trebuinţă.

*

Roman. Linişte în tot judeţul, afară de comuna Roşiori, cătunul Poenele de Jos, unde locuitorii s-au revoltat. Au fost trimise imediat trupe la faţa locului.

*

Prahova. Linişte la Buştenari, greviştii au reluat lucrul. În tot judeţul, linişte. Bandele de incendiatori şi devastatori, care intraseră, din Teleorman, în Vlaşca, au fost întâmpinate de puterea armată, care, după somaţiunile legale, au făcut uz de arme. S-au tras şi câteva salve de tunuri. Sunt numeroşi morţi. Restul bandelor s-a împrăştiat; fugarii însă sunt urmăriţi şi mulţi au fost prinşi.

*

Din rapoartele telegrafice şi telefonice, primite din întreg judeţul Ilfov, rezultă că liniştea cea mai completă domneşte pretutindenea. Manifestul guvernului, care a fost răspândit şi afişat în toate comunele, a făcut o excelentă impresiune şi sătenii se arată foarte mulţumiţi de măsurile propuse (Tribuna, Anul XI, nr. 62, sâmbătă 17/30 martie 1907, pp. 3, 4).


Comments are closed