1907: Răscoalele ţărăneşti din România | Dragusanul.ro

1907: Răscoalele ţărăneşti din România

Maria şi Carol, moştenitorii regali

Maria şi Carol, moştenitorii regali

*

În părţile din Moldova, răscoalele s-au potolit în cele mai multe părţi. În Muntenia, însă, mai ales în părţile dinspre Dunăre, s-au produs grave devastări, ciocniri între săteni şi oştire, aşa că au căzut, şi dintr-o parte, şi din alta, numeroase victime. Iată amănuntele ce primim în această privinţă:

*

Ilfov. Se dă ca pozitivă ştirea că ţăranii revoltaţi din Teleorman şi Vlaşca, înaintând, au pătruns în județul Ilfov, înaintând asupra Bucureştilor. Măsurile de pază au fost luate însă în aşa fel de dl general Crăinicianu, încât nimeni nu poate trece de linia forturilor. Banda de devastatori, cercând a înainta, le-a ieşit înainte armata, somându-i să se retragă. Acestea se petreceau pe la Bragadiru. Ţăranii opunându-se, armata a tras mai multe salve cu cartuşe de război. Dintre ţărani, au căzut 400 de morţi şi răniţi. Văzând că nu este de glumit, ceilalţi au luat-o la fugă, fiind urmăriţi da cavalerie.

*

Vlaşca. Duminică, noaptea, la orele 2,40, a sosit în Giurgiu Regimentul 6 Mihai Viteazul, sub comanda dlui maior Băbeanu. S-a dispus ca, în timpul nopţii, pe lângă armata de la barierele oraşului, să patruleze, cu schimbul, câte 6 patrule în interior, de la 6 seara, la 12 noaptea, şi de la 12, până dimineaţa. Locuitorii Giurgiului, nemulţumiţi cu atât, au format o gardă civică, spre a-şi apăra eventual propriul lor avut. Prefectul a dat, tuturor care s-au oferit, puşti sistem „Martini” şi câte 40 cartuşe. După ce au făcut mici exerciţii, în faţa cetăţenilor entuziasmaţi, ostaşii gărzii improvizate s-au retras pe la casele lor. În judeţ calamitatea devastărilor a ajuns la punctul culminant.

 

Din Giurgiu se trimisese spre Drăgăneşti o companie de infanterie, sub comanda dlui căpitan Mareş, deoarece se vestise de agitaţiuni în acea comună . Pe când era în marş, compania primeşte veordin ca un pluton să pornească, în toată graba, la Stăneşti, de unde se semnalase o mare agitaţie. Imediat, dl Mareş şi locotenentul Niţulescu, cu 60 soldaţi, au luat drumul Stăneştilor şi se adăpostiră în curtea proprietăţei dlui Ion Lahovary, deorece locuitorii satului refuzaseră să-i încartireze. lipsă Când se făcu ziuă, un grup de aproape 2.000 de ţărani veniră la curtea proprietăţei, cu gând să o devasteze. Căpitanul Mareş ieşi înaintea lor cu gândul să-i liniştească, însă ţăranii vociferau că vor dreptul lor. Atunci, căpitanul ordonă să se tragă. Se încinse o luptă groaznică, în care numărul mic al soldaţilor fu copleşit de cei 2.000 de răzvrătiţi.

*

Plutonul şi conducătorii lui au dat dovadă de un eroism fără seamăn. După primele salve, căzură peste vreo sută de ţărani, morţi şi răniţi. Răsculaţii nu se intimidară însă şi tăbărâră, cu bâte şi furcoaie, asupra soldaţilor, care fură nevoiţi să se retragă, iar victorioşii se repeziră asupra căpitanului Mareş şi locotenentului Niţulescu, care o luară la fugă, spre a scăpa de urgia ţăranilor. Amândoi fură ajunşi din urmă. Ţăranii se aruncară întâi asupra locotenentului Niţulescu, care, împiedicându-se de sabie, căzuse jos, şi-l mutilară oribil cu furci şi topoare. Căpitanul Mareş fu rănit mortal, asemenea şi caporalul Mihail Aristide. În timp ce se transportau spre Giurgiu, într-o trăsură de ambulanţă, corpul inanimat şi mutilat al locototenentului Niţulescu, căpitanul Mareş şi caporalul Aristide grav răniţi, fură întâmpinaţi de o companie din Regimentul 6 Mihai Viteazul, care sosea, în goană, spre a da ajutor plutonului din Stăneşti.

*

Soldaţii, îndârjiţi la vederea cadavrului superiorului, imediat ce ajunseră la Stăneşti angajară o luptă crâncenă cu răsculaţii, care rămăseseră stăpâni şi devastau curtea. S-au tras salve, care au culcat la pământ aproape 200 ţărani şi numai după aceasta răsculaţii se împrăştiară, fugind din faţa armatei. Au mai fost devastate, în judeţ, curtea dlui Alexandru Marghiloman, din Putinei, la care au participat să­tenii din comuna Arsaki, Carcaleţi, Gogoşari şi Petriş. Aceştia s-au îndreptat, apoi, spre Giurgiu, înaintea lor au fost expediate 4 companii, sub comanda dlui maior Orăşanu, care se vor uni cu soldaţii din Stăneşti.

*

Teleorman. Devastările continuă, cu mare sălbăticie, în tot judeţul. Peste tot se distruge şi se dă foc. Azi s-a mai dat foc proprietăţilor din comunele Furculeşti, Nenciuleşti, Bogdana. Putineni, Dracea și Ologi. Asemenea, au fost devastate şi incendiate moşiile Zimnicelele şi Puteniu, proprietatea Societății de Asigurare „Generala”. S-a trimis o companie de infanterie la moşia Salcea, proprietatea A. S. R. Principelui Ferdinand, unde ţăranii s-au revoltat. Dl D. Iarca, noul prefect de Teleorman, care se află la moşia dumisale, e blocat de ţărani. Domnia sa a avizat telegrafic prefectura, cerând ajutoare.

*

Dolj. Agitaţia în judeţ este foarte mare. E mare temere de devastări pe domeniul Segarcea, asupra căruia au pornit grupuri de ţărani. Regimentul 26 din Craiova a fost trimis, în grabă, pentru apărarea domeniului. În Podari, răzvrătiţii au dat foc curţilor boiereşti. Proprietarii au fugit la Craiova. A mai fost prefăcut în cenuşă conacul moşiei Livezi, al dlui Filipescu-Drăgăşani, la o depărtare de 4 km de Craiova.

*

Ştirile de mai sus nu sunt însă controlate, ci luate din auzite, şi se ştie: la asemeni ocaziuni, întotdeauna se exagerează. Moartea locotenentului Niţulescu este însă fapt împlinit, după cum spun şi ştirile oficioase, căpitanul Mareş a fost grav rănit. De asemeni, au fost omorâţi arendaşii Ștefan Ștefănescu, la Moţăţei, şi alt arendaş, la Podurile-Greaca. La încheierea ziarului, noaptea târziu, ni s-a transmis următoarea telegramă: „Bucureşti, 27 martie (stil vechi n. n.). Din părţile nordice ale Moldovei sosesc ştiri bune: acolo răscoala s-a potolit. De ieri, răscoalele nu s-au mai întins”. Ştirile semioficioase spun că, în ce priveşte coloritul şi amănuntele, precum şi numărul victimelor, ştirile date au fost foarte exagerate. Miliţia a reuşit să împiedice devastarea la domeniul regal din Cojeni (Tribuna, Anul XI, nr. 60, joi 15/28 martie 1907, p. 3).


Comments are closed