1904: Noul prezident al țării Bucovinei | Dragusanul.ro

1904: Noul prezident al țării Bucovinei

1904 Noul prezident TRIBUNA

*

Vineri, dimineaţă, a sosit, la Cernăuţi, noul prezident al ţării, dl Dr. Octovian Regner cav. de Bleyleben şi s-a instalat, imediat, în funcţiunea sa înaltă. Atitudinea ce o va arăta, de ce spirit se va călăuzi? Până acum, se lansează veşti că are dorinţa să păstreze, în întregime, moştenirea rămasă în urma principelui Hohenlohe şi că prima ţintă a sa va fi de a susţine, în Bucovina, o administraţie bună şi prevenitoare faţă de interesele populaţiei.

*

Să nu se lase înşelat de aspectul extern. Nu este adevărat că domneşte pace şi linişte în ţară. Majoritatea actuală a păcătuit greu, faţă de ţară, căci a introdus, aici, lupta între stări, luând la goană nemotivată preoţimea bisericii noastre şi marea proprietate. Antecesorul noului prezident al ţării aflase cuvinte destul de elocvente, ca să demonstreze, în publicitate, contra pretinsului antisemitism, n-a găsit însă nici un cuvinţel, ca să descalifice furibundele atacuri contra numitelor stări. Este misiunea guvernului, în Bucovina, de a proteja pe membrii unei confesiuni, dar a tolera lupta între stări?

*

Suntem nemulţumiţi şi cu accentuata protecţiune a Rutenilor, pe contul Românilor. Poporului rutean i se dă, de un deceniu, cu munificenţă, aproape totul, ce pretinde pe terenul şcolar şi bisericesc; faţă de poporul român, se aplică însă neîncetat o măsură nedreaptă. Suferă biserica şi poporul nostru, iear dacă poporul se plânge şi îşi exprimă dorinţa, este întâmpinat doar cu zimbete dulci pe buze şi cu vorbe nesincere.

*

Austrieci, în Cernăuţi

Austrieci, în Cernăuţi

*

De peste doi ani de zile, se ţin, tot vacante, posturile înalte, ce sunt de ocupat în consistoriul archiepiscopesc, deşi propunerile sunt foarte demult făcute; cererea creării unui gimnaziu Românesc la Câmpulung rămâne nebăgată în seamă, filiala română a gimnaziului prim de stat din Cernăuţ se susţine într-o organizare imposibilă etc. De ce se neglijează atât de demonstrativ interesele poporului român şi ale bisericei noastre?

*

De la noul prezident al ţării aşteptăm să se înterpună, cu bunăvoinţă şi cu energie, pentru realizarea dorinţelor poporului român, care este tratat, pe pământul Bucovinei, de un şir lung de ani, în chipul cel mai maşter.

În acest înţeles îl salutăm, la sosirea în ţară şi la instalarea în funcţiunea sa înaltă (Deşteptarea).

*

Aniversarea Regimenului 41 bucovinean

Aniversarea Regimenului 41 bucovinean

*

Baronul Nicolae de Wasilco, deputat în Reichsratul austriac, a publicat, în „Neue Freie Presse”, din 3-8 Octombrie 1904, un articol asupra pretenţiunilor extravagante ale Polonilor din Bucovina.

Iacă, în esenţă, expunerile domnului Nicolae de Vasilco.

Populaţiunea Bucovinei e de 723.504, dintre care 26.857 Poloni.

Românii sunt 229.010 şi Rutenii, 297.798.

*

Cu toate acestea, cele două naţionalităţi n-au ridicat atâtea pretenții, câte au formulat Polonii, în petiţia înaintată domnului de Koerber, ministru preşedinte austriac, cu ocazia vizitei acestuia la Cernăuţi, şi să nu se piardă din vedere, zice nobilul baron român, că aceşti Poloni sunt de extracţiune joasă. Astfel, ei sunt servitori, vizitii, fetele de case, servitoare şi rândaşi, care toţi s-au grăbit să părăsească Galiţia, unde conaţionalii lor îi tratează rău şi îi plătesc şi mai rău, pe când, în Bucovina, sunt trataţi uman şi li se dă simbrie bună.

*

În oraşele mici, se găsesc, pe ici şi pe colea, meseriaşi de rând, cârpaci; la ţară, nu e nici un polon; în capitală, se găsesc câteva familii de burghezi şi funcţionari. Proprietarii mari, cu o infimă excepţie, sunt stabiliţi în Bucovina numai de două decenii; toți sunt oameni polonizaţi, după pilda armenilor din Galiţia, care toţi trec în tabăra lehilor şi adoptă naţionalitatea poloneză.

*

Ei bine, cu toate aceste împrejurări, ei au cerut, de la ministrul preşedinte, nici mai mult, nici mai puţin: Introducerea limbii polone în şcolile poporale şi secundare, înfiinţarea unul inspectorat şcolar polonez pentru provincia Bucovinei, precum şi înfiinţarea unei catedre de limba polonă, la Universitatea din Cernăuţi.

*

Bucovineni Cernauti hotel Bristol

*

E de observat că nici Românii, nici Rutenii, cu tot numărul lor covârşitor, n-au încă un inspectorat școlar cu caracter general pentru toată Bucovina, şi polonii, care n-au, în total, mai mulţi de 3.000 de elevi de toate gradele, îndrăznesc să formuleze nişte pretenții atât de exagerate!

Rutenii abia au doi inspectori şcolari judeţeni, iar Românii n-au încă o catedră de limba română, la Universitatea din Cernăuţi, care nu numără decât 43 de studenţi poloni.

*

Ministrul de instrucţiune publică, dl Sp. Hartel, căruia i-a încredinţat dl de Koerber Memorandumul Polonilor din Bucovina, desigur că, după ce va afla cum stau lucrurile în realitate, va da o soluţie în sensul dreptăţii şi nu va nedreptăți pe Români şi pe Ruteni. Despre aceasta, Polonii bucovineni pot fi siguri, de pe acum.

Polonii se plâng că, în gimnaziile din Bucovina, religia se propune în limba germană, dar ei uită că, în gimnaziile din Galiția, religia se predă în limba polonă exclusiv.

*

Dl deputat Vasilco, terminând articolul său, se întreabă care a putut fi mobilul memorandiştilor Poloni, când ştiau prea bine că n-o să isbutească. Răspunsul e să arunce un măr de ceartă în Dieta bucovineană, a cărei majoritate a fost ferită, până acum, de intrigi şi şovinism. Polonii caută zarvă, ca, apoi, să pescuiască în apă turbure. Dar intrigile lor vor avea un efect contrar celui pe care-l speră ei şi rezultatul va fi cimentarea, şi mai strânsă, a partidelor din Dieta Bucovinei.

*

Bucovineni Cernauti 11

Plecarea guvernorulul prinţul Hohenlohe din Bucovina

Joi, 6 Octombre 1904, guvernatorul, prinţul Hohenlohe, împreună cu familia, a plecat, din Bucovina, la noul său post. Pe străzile Cernăuţiului, ce duc la gară şi pe care avea să treacă prinţul, cu familia, s-a fost adunat multă populaţiune a oraşului.

*

La oarele 1, după-amiază, prinţul, cu familia, a sosit la gară, unde a fost aşteptat de cătră reprezentanţii diferitelor oficii şi diregătorii: I. P. S. Archiepiscop şi Mitropolit Dr. Vladimir de Repta, cu consistoriul. Monseniorul prelat Schmidt, căpitanul ţării, baron de Wassilko, mulţi deputaţi ai dietei. Rectorul magnific Dr. Tit Tarnavschi, cu senatele academice, Preşedintele tribunalului Klar; conducătorul oficiului de exploatare Dr. Hnidei, consilierul aulic Knipfner, consulul regal al României Constantin Cogălniceanu, cu secretarul, consilierul Gallin, consulul imperial rusesc Doliwo-Dobrowolski, cu secretarul, consilierul Dimitrovici, generalul Wanka , primarul Kochanovski, cu viceprimarul Dr. Reiss şi membrii consiliului comunal, directorul poştelor Posch, consilierul silvic superior Böhm, coloneii Dworzak şi Lavric, comandantul jandarmeriei Weinmann, directorii şcolilor secundare, şi reprezentanţi de la diferite societăţi şi corporaţiunl.

*

Prinţul şi prinţesa Hohenlohe s-au întreţinut cu persoanele prezente, luându-şi, în mod cordial, rămas bun. Înainte de plecarea trenului, i s-a oferit prinţesei foarte multe buchete de flori, cu dedicaţiuni din partea unor persoane private şi societăţi.

La suirea prinţului şi a familiei sale în tren şi la plecarea trenului, oaspeţii, adunaţi pe peron, au erupt în strigăte de „Trăiască!”.

*

Multe dintre persoanele prezente au petrecut pe principi până la Nepolocăuţi. Înainte de plecarea din Cernăuţi, prinţul Hohenlohe a primit, de la Maiestatea Sa regele Carol al României, următoarea telegramă:

*

„Sinaia, 6 Octobre

*

Regret sincer că Serenitatea Voastră sunteţi, momentan, împiedecaţi a-Mi face vizita atât de dorită, la Sinaia; Mă mângâi însă cu sperenţa plăcută de a Vă putea saluta, la Noi, în timp nu prea depărtat. La cele mai sincere felicitări pentru înaintarea Voastră, ca guvernor la Trieste, unde, înainte de câţiva ani, Mi s-a făcut o primire cordială, adaog mulţumita Mea sinceră pentru toată bunăvoinţa, ce a avut-o Serenitatea Voastră pentru supuşii Mei, care au vizitat Bucovina. Rog, Serenitatea Voastră, să primiţi asigurarea sentimentelor Mele prieteneşti. / Carol”.

*

Bucovineni Cernauti 9

*

Noul preşedinte al Bucovinei, Dr. O. cav. de Bleyleben, a sosit, vineri, dimineaţă, în Cernăuţi, întimpinat fiind, la gară, de actualul conducător al guvernului ţării, consilierul aulic Fekete, şi de conducătorul biroului prezidial, comisarul superior Keschmann.

Îndată după sosirea sa, noul prezident al ţării a luat în seamă conducerea guvernului. În decursul dimineţii, i s-a prezentat noului preşedinte biroul prezidial al guvernului ţării.

*

La amiază, noul preşedinte a făcut vizite următoarelor personalităţi: primarului Kochanowski, I.P.S. Archiepiscop şi Mitropolit Dr. Vladimir de Repta, prelatului Schmied, comandantului de brigadă Wanka, căpitanului ţării, baron George de Wassilko, consulului imperial rusesc Davilo Dobrowolski, consulului regal al României, Constantin Cogălniceanu.

*

După-amiază, la orele 4, i s-au prezentat noului preşedinte: funcţionarii guvernului ţării, sub conducerea consilierului aulic Fekete, funcţionarii direcţiunii de finanţe, conduşi de consilierul aulic Knipfer, funcţionarii direcţiunii Fondului religionar gr.-or. Bucovinean, conduşi de consilierul aulic Ullmann şi toţi căpitanii districtuali.

*

(Tribuna, Anul VIII, Nr. 184, miercuri 29 septembrie / 12 octombrie 1904)


Comments are closed