1903: Constituirea Centralei însoţirilor economice

române din Bucovina

*

Marţi, în 10 martie a. c., fraţii noştri din Bucovina au pus fundamentul la o operă nouă, menită să consolideze poporul de acolo, făcându-l capabil de un nou avânt şi o nouă energie de viaţă, anume au înfiinţat Centrala însoţirilor economice române din Bucovina.

*

Adunarea a fost prezidată de dl baron Eudoxiu Hurmuzachi, care, în cuvântul de deschidere, a zis, între altele: „Însoţirile noastre, dacă vor fi bine conduse şi grijite, pot să fie de mare folos pentru poporul român, dacă însă vor fi rău alcătuite, pot să devină şi un năcaz, şi un pericol”.

*

Urmă la cuvânt dl Mihail Bendevschi, întemeietorul primelor însoţiri Raiffeisene române (și-a însuțit meritele lui Grigore Filimon – n. n.), care a accentuat însemnătatea ce o va avea Centrala, pentru regenerarea economică a poporului român din Bucovina. Apoi, a raportat asupra proiectului de statute, prezentat adunării, citind şi explicând dispoziţiunile principale ale statutelor.

*

La discuțiunea asupra proiectului de statute, au participat mai mulţi oratori, între care şi Dr. Trubrig, directorul Centralei germane din Bucovina. Discuțiunea a fost mai vie în jurul chestiei părtăşiilor şi garanției. După clarificarea, în toate direcţiunile, statutele au fost votate în bloc. Au fost prezentate 69 declaraţii de intrare, din partea a tot atâtor însoţiri române în sistem Raiffeisen, şi 16 declaraţii de intrare, de la oameni distinşi din Bucovina.

*

Director a fost ales dl Nicu Balmoş, iar în direcţiune şi în consiliul de control, tot fruntaşi. Noul director a rostit, apoi, o frumoasă cuvântare, din care, după „Deşteptarea”, cităm următoarele: „Pentru delăturarea cămătăritului şi pentru îmbunătăţirea şi ridicarea stării economice a poporului muncitor, de la ţară, s-au dovedit, până astăzi, ca cel mai puternic mijloc însoţirile de păstrare şi credit, după sistemul lui Raiffeisen, pentru că aceste însoţiri lucrează cu dobândă cât se poate de ieftină, se acomodează referinţelor materiale ale agricultorilor şi, pe lângă asigurarea financiara a împrumutului, caută ele, mai ales, ca un împrumut dat să aducă efectiv şi un folos material.

*

Însoţirile de păstrare şi credit, după sistemul Raiffeisen, sunt baza tuturor celorlalte acţiuni, ce le va întreprinde Centrala, pentru a uşora soarta agricultorilor”.

*

(Revista economică, Anul V, Nr. 14, 4 aprilie 1903)