1888: Un dar de amintire principelui de coroană Rudolf | Dragusanul.ro

1888: Un dar de amintire principelui de coroană Rudolf

Întâlnirea tragicului Prinţ de Coroană austriac, Rudolf, în 1885, cu reprezentanţi ai etniilor bucovinene şi ardeleneşti, în Pasul Prislop

 

Cernăuţi, 12 februarie 1888. Încă din toamnă, s-a constituit, între nobilii români din Bucovina, un comitet, care să facă un dar de amintire principelui de coroană, Alteţei Sale imperiale, arhiducele Rudolf, pentru vizitarea Bucovinei, în luna iulie 1887. Principele de coroană era, în timpul petrecerii sale în Bucovina, mai ales încântat de costumele naţionale române, ce le văzu expuse în Cernăuţi, la Şcoala de meserie. Comitetul nu putu să afle un dar mai potrivit, din partea ţării, decum oferindu-i un mobilier întreg al unui salon, îmbrăcat şi decorat cu costumele naţionale. Scaunele şi fotoliile sunt îmbrăcate cu brâie ţărăneşti tricolore şi culorile uzitate la poporul român bucovinean, iar perinele fotoliilor şi divanurilor, cu un desen luat de pe cămeşile ţărancelor. Mai multe covoare s-au făcut după desenele cele mai frumoase, cunoscute în ţară, şi cu greu s-ar afla, în toată ţara, covoare mai frumoase. La alegerea culorilor s-au omis anume culorile, intro­duse modern, aniline, ci s-a ţinut strâns de culorile întrebuinţate de ţărani, din vechime. Lucrarea acestor mobile s-a încredinţat doamnei de Grigorcea. Mobilele vor fi, în curând, transportate la Viena, spre a fi pre­date arhiducelui. Prezidentul comitetului e dl Alesandru baron de Vasilco.

 

Între balurile aranjate, în carnavalul acesta, sunt, fără îndoială, cele mai interesante balul Societăţii aca­demice române „Junimea”, pentru eleganţa şi nobleţea sa, care cu drept cuvânt se poate numi „bal de elilă”, şi serata de dans a subofiţerilor Regimentului bucovinean român nr. 41, pentru originalitatea sa.

 

Balul subofiţerilor de la Regimentul român buco­vinean era forte bine cercetat (adică frecventat – n. n.). Au fost de faţă pre­şedintele ţării, Excelenţa Sa baron Pino, comandantul Bucovinei, generalul Khrolt, colonelul Saracin şi toţi ofiţerii regimentului, cum şi o mulţime de civili, cu soţiele lor. La intrarea în sală, au fost aninate, dea­supra uşii, două steaguri mari, cum şi piramide colo­sale de puşti şi scuturi din baionete. Mai departe, au fost postate două tunuri, cu gurile lor spre sală, lângă care se aflau glonţuri şi granate. Lojele au fost decorate cu arme, trofee de flamuri, scuturi. Şi când mai observăm că majoritatea oaspeţilor au fost soldaţi, ne putem închipui cu ce sentiment se mişca un civil în frac prin sală. Totul avea un aspect cu totul militar şi războinic. Şi când intonă muzica mi­litară, atunci începură luptele fiilor lui Mars. Grea luptă s-a luptat şi cine a repurtat victoria? Qui li sa. Învinsele au fost poate mai mulţămite ca învingătorii.

 

Balul român de elită al „Junimei” s-a aranjat în sala Societăţii filarmonice germane. Din cauza vis­colului, care dură ca trei zile, înaintea balului, a fost mai totă comunicaţia întreruptă, trenurile căilor fe­rate întârziară sau nu sosiră deloc. Nu-i de mi­rare, dacă, de la ţară, foarte puţini au fost. Sala a fost aranjată cu mult gust. Podul sălii era prefăcut într-o grădină, în care cântă muzica militară a Regimentului nr 41, din grădinuţă luceau iniţialele „SAJ” (Socie­tatea academică „Junimea”). în vestibulul foarte frumos aranjat, primeau membrii comitetului pe oaspeţi. Damele căpătară, anul acesta, un frumos dar: un papagal, care, legănându-se pe o sulă, ascundea sub ari­pele sale ordinea jocurilor.

 

Dintre domni, au fost de faţă: Excelenţa Sa prezidentul ţării baron Pino, Prea Sfinţia Sa mitropolitul dr. Morariu, Nicolau baron Hurmuzachi, Nicolau baron Musteaţa, George cavaler de Flondor, baronii Eugeniu şi Emanuil Stircea, baron Petru Petrino, Modest cavaler de Grigorcea, fraţii cavaleri Miculi, colonelul Săracin, căpitanul Constantinovici de Grecul, ofişerii Dimitrievici, Popovici, dr. Zurcan, Onisim Zurcan, secretar, advocat dr. Tabora, Tabora, comisar din Coţmani, Artemiu Berariu din Ceahor, Ilarie Onciul, adjunct judecătoria din Rădăuţi, dr. Topala, rector seminarial, prof. uni­versitar de Repta, Isidor cavaler de Onciul, dr. Diaconovici, dr. Selechi, Cocinschi, adjunct judecătoria din Stăneşti, cavaler de Stamati din Basarabia, Vasile Mo­rariu, adjunct judecătorie, E. Cozub, judecătoria din Solca, Alesandru Isăcescu, inginer de la Direcţia bunurilor fon­durilor rel. gr. or., căpitan Hrisica.

 

Dintre doamne şi domnişoare, au fost, în costum naţional, doamna de Volcinscki, doamna Lomicovschi, domnişoarele de Vasilco şi domnişoara Magior din Bilca; în toaletă de bal: domna baron Pino, soţia prezidentului ţării, doamna Flondor cu domnişoara, doamnele baron Stircea, de Grigorcea, baron Petrino, doamna de Ianoş cu domnişoarele, domnişoara Victoria Renei de Herşeni, domnişoara de Stamati din Basarabia, doamna Morariu, doamna de Onciul cu domnişoara Aspasia, doamna şi domnişoarele de Bejan, doamna şi domnişoara de Reus, domnişoara Stefanelli, domnişoarele Zurcan, doamna şi domnişoara Costaş din Broscăuţi, doamna Sofia Volan, doamna Tabacar, doamna de Tabora din Coţmani, doamna şi domnişoara Homiuca, doamna şi domnişoara Parnavscki, domnişoara Mandicevscki, domnişoara Magior din Rus-Moldoviţa, doamna şi domnişoara Aglaia Gribovici, domnişoara Aglaia Abager, domnişoara Zurcan din Cajvana, domna Percec, doamna şi domnişoara Griborscki din Jabloniţa, domnişoara Renei de Herşeni din Marginea, domnişoara Selescki din Călineni, domnişoara Isăcescu ş. a.

 

Balul s-a deschis, cu hora, de către Excelenţa Sa prezidentul ţării, baron Pino, cu doamna Petrino. Valsul, compus de tânărul componist Teodor cavalet de Flondor, „Florile Bucovinei”, se primi cu aplauze. „Romana” (un fel de „Căluşarii”, compus la Braşov, de Iacob Mureşeanu – n. n.) a fost jucată de 80 de perechi. Petrecerea a fost foarte animată şi tocmai după orele 5, dimineţa, se despărţi societatea, ducându-se oaspeţii cu reminisciţele şi suvenirile cele mai plăcute acasă.

*

Astăzi, a fost, pe la 5 ore, după-amiază, în Sala sinodală din reşedinţa mitropolitană, conferinţa solemnă anuală a societăţii „Academia  ortodocsă pentru lite­ratură, retorică şi musică bisericescă”. Un public dis­tins de dame, domnişoare şi domni, împreună  cu  alumnii seminariali, membrii ai acestei societăţi, au  fost în sala aceasta frumos adunaţi. Prezidentul ei, dl George Moroşan Mihăescu, deschise conferinţa. Corul execută „Mulţi ani”, „Aria”, de Isidor Vorobchevici şi „Tatăl nostru”, în E-dur, de Iancu cavaler de  Bejan.  Dl Doroftei ceti dis­cursul său, „Epoca lui Vasile Lupu şi Matei Basarab, domnii Moldovei şi Ţării Româneşti”, dizertaţiune isto­rică. Corul intonă iar: „Sfânt, sfânt” şi „Pe Tine te lău­dăm”, în E-dur, de Iancu cavaler de Bejan, „Întru mulţi ani, stăpâne”, arie de Isidor Vorobchevici, cum şi „Iarna”, în C-dur, de Ciprian Porumbescu.  Iară G. Moroşan Mihăescu ceti tratatul său istoric „Înfiinţarea mitropoliei Mol­dovei” / Dionisie O. Olinescu”[1].

 

 

Monumentul Arhiducelui Rudolf – de Rudolf Bernt (1844-1914)

 

[1] Familia, Nr. 6, Anul XXIV, 7 /19 februarie 1888, pp. 69, 70