1848, la temelia folclorului ardelenesc | Dragusanul.ro

1848, la temelia folclorului ardelenesc

Familia, 1865 octombrie 25: Români din Ardeal, de lângă Mureş

*

În Transilvania, datorită statutului social nedrept pe care l-au avut românii, cântecul naţional românesc, ulterior etichetat drept folclor, a cam lipsit, culegătorii vechi (Schlutter, Cajoni, Sulzer) prezentând drept muzică a valahilor transilvani cântece moldoveneşti, precum cel al Voievodesei Lupu sau variante ale brâului moldovenesc „Haiducii”, atestat documentar în 1502, atunci când gărzile soliei moldovene l-au jucat la Krakowia, cu prilejul înscăunării regelui, iar călugărul Jan z Lublina l-a scris pe tabularia.

*

Cât priveşte cântecele cu care Transilvania ne fascinează astăzi, şi prin glasurile unor interpreţi precum Veta Biriş, Nicolae Furdui Iancu sau Ioan Bocşa, şi acestea sunt tot cântece moldoveneşti, dar nu folclor, ci creaţii culte, cele mai multe pe versuri de Vasile Alecsandri şi pe muzică de Alexandru Flechtenmacher, Eusebie Mandicevschi sau Gavriil Muzicescu. Un astfel de exemplu îl constituie „Hora Ardealului”, cu prima strofă încredinţată definitiv „Horii Unirii”, ceva mai târzior, o creaţie cultă Alecsandri – Flechtenmacher, publicată, în 14 iunie 1848, la Braşov, şi devenită, prin asimilare, folclor, deşi nu este. Dar, vorba lui Iraclie Porumbescu, poetul bucovinean cu „Cântecul lui Iancu”, publicat, tot în 1848, de gazeta „Bucovina” şi preluat de foile transilvane, „nimic nu-şi poate dori mai mult un poet, decât ca poporul să-şi însuşească măcar un poem de-al său”.

*

Muzica pentru „Cântecul lui Iancu” este cea a vechiului cântec moldovenesc „Sub o culme de cetate”, care a avut un destin bun în Ardeal, spre deosebire de Bucovina, unde, pe la 1880, eşuase, via „Două fete spală lână”, în jalnicul „Am un leu şi vreu să-l beu”.

*

Hai să dăm mână cu mână

Cei cu inima română,

Să-nvârtim hora frăţiei

Pe pământul României!

*

A sosit ziua dreptăţii,

Ziua sfântă-a libertăţii!

Tot creştinu-nveseleşte,

România-ntinereşte!

*

Ardelean, copil de munte,

Ia-n ridică acum cea frunte

Şi te-nsuflă de mândrie

Că eşti fiu de Românie!

*

Ardeleni, lumea ne vede,

România-n noi se-ncrede

Căci de-acum românu-n lume

Va fi vrednic de-al său nume!

*

Ura, fraţi în fericire!

Ura, fraţi într-o unire,

Să-nvârtim hora frăţiei

Pe pământul României!

*

Un român (Vasile Alecsandri, Foaia pentru minte…, Nr. 24, luni 14 iunie 1848, p. 192).


Comments are closed