100 de ani, de la intrarea României în război | Dragusanul.ro

100 de ani, de la intrarea României în război

100 DE ANI DE LA INTRAREA ROMANIEI IN RAZBOI

*

Primul război mondial trebuia să înceapă cu tânărul regat al României drept ţap ispăşitor. Militariştii austrieci organizaseră un atentat monstruos, prin trimiterea unei bombe, de la Poşta din Cernăuţi, la Palatul Episcopiei Hojdudorog din Debrecin, explozia din 23 februarie 1914 soldându-se cu 5 morţi şi 9 răniţi. Dacă Siguranţa românească nu s-ar fi mişcat rapid, identificându-i pe cei doi utilizatori de paşapoarte româneşti, care au expediat “maşina infernală”, de la Cernăuţi, ca fiind aventurierii basarabeni Ilie Cătărău şi Timotei Kirilow, care lucraseră şi cu Ohrana ţaristă, nu Serbia, ci România ar fi fost şi pretextul, şi victima cumplit de însângerată a primului război mondial. Din fericire pentru noi, firea ezitantă a arhiducelui Franz Ferdinand, care coordonase atentatul, a lucrat, nepremeditat, în favoarea noastră, salvându-ne.

*

 Nu întâmplător, salvatorul nostru, arhiducele Franz Ferdinand, avea să cadă victimă, la Sarajevo, în 28 iunie 1914, nu studentului sârb Gavrilo Princip, ci militariştilor austrieci, care l-au sacrificat pentru a nu risca cine ştie ce dezvăluiri neaşteptate. Iar de aici începe adevărata suferinţă a Bucovinei, care împărtăşea, şi cu entuziasm, şi cu bărbăţie, destinul Austriei, suferinţe pe care trudnic le-am adunat, una câte una, din mărturiile presei din Ardeal şi, mai ales, din regatul României, cu surpriza de a constata că mărturiile acelea încă nu au fost tezaurizate sau măcar cunoscute de cineva. Şi astfel am pregătit o carte, pe care s-o închin, cu ocazia Festivalului “Naţiunea Poeţilor”, orei astrale a românimii, care a fost reprezentată de intrarea României în război, în 15 august 1916. Adică exact în urmă cu 100 de ani.

*

Nu am să vă povestesc, pe scurt, conţinutul cărţii, pentru că o puteţi primi, drept dar din partea Consiliului Judeţean Suceava, cu ocazia manifestărilor “Naţiunii Poeţilor”, din perioada 11-15 august 2016. Şi am ales Suceava, pentru ziua de 15 august (ora 14, la Biblioteca Bucovinei “I. G. Sbiera”) pentru spectacolul “Naţiunii Poeţilor”, Suceava însemnând, pe teritoriul statalităţii româneşti de astăzi, un simbol al suferinţelor Bucovinei, în vremea primului război mondial.

*

Nu prea înţelg, totuşi, cum se face că într-un judeţ omagial şi petrecăreţ, precum e judeţul Suceava, s-au găsit disponibilităţi intelectuale pentru serbarea iei şi a cămeşii, a diasporei şi a meşterilor populari, dar nu şi o singură lumânare, în memoria celor care au durat, pe sângele lor, România Mare. Ştiu eu, probabil că România, Mare sau Mică, nu mai este o prioritate. Sau poate că nu mai este şi nu mai înseamnă nimic.


Comments are closed